Banca Centrală îşi păstrează libertatea de a interveni pe piaţă

Mugur Isărescu a avertizat, la sfârşitul săptămânii trecute, că "fără aviz sau explicaţii" BNR va ajuta cursul de schimb. Banca Naţională a României va interveni pe piaţa

Mugur Isărescu a avertizat, la sfârşitul săptămânii trecute, că "fără aviz sau explicaţii" BNR va ajuta cursul de schimb.

Banca Naţională a României va interveni pe piaţa valutară dacă va considera necesar, fără aviz sau explicaţii, la fel cum s-a întâmplat în lunile din vara acestui an, a precizat, la sfârşitul săptămânii trecute, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Leul a înregistrat săptămâna trecută una dintre cele mai dramatice deprecieri în raport cu moneda unică europeană, ajungând vineri până la un curs de referinţă de 3,6221 lei/euro. În prima parte a şedinţei de tranzacţionare de vineri, euro urcase până la 3,69 lei, scăderea până la cursul raportat de Banca Centrală fiind pusă de dealeri pe seama unei eventuale intervenţii în piaţă.

"În felul acesta am procedat şi în lunile de vară şi vom proceda şi în perioada următoare, pentru că BNR a reiterat în repetate rânduri că acesta a fost angajamentul, să avem o flotare controlată", a spus Isărescu, referindu-se la posibilitatea intervenţiilor pe curs, în următoarea perioadă, citat de Mediafax.

"Mişcările" BNR, în rapoartele trimestriale

Cursul valabil astăzi pentru euro, de 3,6221 lei/euro reprezintă cel mai înalt nivel din ultimele 19 luni şi o creştere de 16,4% faţă de minimul acestui an. Un nivel mai ridicat decât cel de vineri a fost publicat la 25 ianuarie 2006, când rata a fost de 3,6242 lei/euro. Guvernatorul BNR a reafirmat că, în cazul flotării controlate, băncile centrale nu sunt obligate să infirme sau să confirme vreo operaţiune, putând chiar să nu furnizeze aceste date nici după o perioadă mai lungă de timp.

Isărescu a arătat că, cel mai probabil, banca centrală va alege ca, după o anumită perioadă, să publice în rapoartele trimestriale asupra inflaţiei un scurt paragraf cu intervenţiile făcute cu mai mult timp în urmă. Guvernatorul BNR a ţinut să precizeze că au avut loc discuţii la nivelul Consiliului de Administraţie al băncii privind schimbarea regimului de flotare, dar numai în sensul liberalizării totale.

"Mai mult pentru investiţii, mai puţin pentru salarii"!

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a avertizat la sfârşitul săptămânii trecute în privinţa structurii bugetului României, precizând că aceasta trebuie mult îmbunătăţită, în sensul schimbării modului de alocare a resurselor.

"Structura bugetului nostru reprezintă în continuare o mare problemă, cu bani foarte mulţi spre salarii şi bunuri şi sume încă scăzute pentru investiţii. Când zicem despre întărirea politicii fiscale, nu înţelegem absolut deloc numai reducerea deficitului bugetar", a explicat Isărescu. Acesta consideră că transformările necesare în interiorul bugetului vor putea fi realizate doar în câţiva ani. Potrivit guvernatorului BNR, aşteptările sociale şi politice presează asupra bugetului, iar proiecţia pentru anul viitor în privinţa veniturilor este foarte ambiţioasă.

Criza internaţională aprinde discuţiile despre deficit

Discuţiile privind nivelul înalt al deficitului de cont curent şi corecţia înregistrată pe cursul de schimb ar fi fost amânate, probabil, dacă nu se declanşa criza de pe pieţele financiare internaţionale, apreciază Isărescu. "Trecând peste scenariile cu <> , probabil că fără criză, sentimentul investitorilor nu s-ar fi modificat şi nu am fi discutat despre corectarea deficitului extern tocmai într-o perioadă electorală. Nu cred că ar fi fost totuşi o situaţie mai fericită", a explicat guvernatorul BNR.

Deficitul de cont curent este estimat pentru acest an la 13,4% din PIB, în urcare faţă de nivelul din 2006, de 10,3% din PIB. În primele nouă luni ale acestui an, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 11,8 miliarde de euro, în creştere cu 76,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal ca urmare a deficitului balanţei comerciale. Potrivit datelor BNR, deficitul contului curent a fost acoperit în proporţie de 42,5% prin investiţii străine directe, care au înregistrat 5,01 miliarde de euro, din care participaţiile la capital şi profitul reinvestit au reprezentat 50%.

Pentru acest an, Comisia Naţională de Prognoză se aşteaptă la un deficit de cont curent de 15,8 miliarde de euro, echivalent cu 13,4% din PIB, iar pentru anul viitor de 18,35 miliarde euro, respectiv 13,3% din PIB.