Balcanii de Vest, în anticamera NATO
0Decizia Alianţei de a include în PpP Serbia, Bosnia şi Muntenegru stârneşte controverse
Dacă în cazul Bosniei şi al Muntenegrului nu au prea multe obiecţii, alta este situaţia cu Serbia.
Autorităţile de la Belgrad nu au fost încă în măsură să îi predea Tribunalului Penal Internaţional de la Haga pe fostul lider politic al bosniacilor sârbi, Radovan Karadzici, şi pe fostul comandant militar al acestora, generalul Ratko Mladici, acuzaţi de crime de război.
Or, până în prezent, NATO condiţionase stabilirea unor legături mai strânse cu Serbia de predarea celor doi. Decizia intervenită acum reprezintă o schimbare de atitudine. "Serbia este un important jucător regional. Poate contribui la stabilitatea şi securitatea regională", a declarat Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al NATO, în vreme ce cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a susţinut că este vorba de "o decizie foarte importantă", de natură a deschide Serbiei "o perspectivă europeană". Analiştii susţin că perpetuarea condiţiei de paria a Serbiei riscă să creeze un periculos focar destabilizator în Balcani. Occidentul pare să fi ajuns la concluzia că o Serbie izolată nu poate fi decât o soluţie contraproductivă.
SUA nu vor o enclavă musulmană în Balcani
La începutul anului viitor, comunitatea internaţională urmează să decidă soarta provinciei Kosovo, în prezent protectorat ONU, iar cooperarea Serbiei este considerată indispensabilă. În timp ce albanezii doresc un Kosovo independent - ca posibilă fază intermediară în vederea creării unei Albanii mari -, sârbii sunt dispuşi la concesii importante, dar în niciun caz nu vor să renunţe la ceea ce ei consideră a fi leagănul istoric al propriei naţiuni. Pe de altă parte, Americii nu-i convine o enclavă musulmană în sudul continentului european, care să alimenteze eventual activităţile teroriştilor islamici. Situaţia se complică şi prin poziţia Rusiei, care urmăreşte cu mare atenţie ce se petrece în Kosovo.
Carla del Ponte, cea mai supărată
SUA au calculat cu grijă toate aceste aspecte, în cadrul administraţiei Bush având loc dezbateri destul de aprinse, în urma cărora consilierul prezidenţial pentru securitatea naţională, Stephen Hadley, pare a fi înlăturat obiecţiile secretarului de stat, Condoleezza Rice, şi ale subsecretarului pentru afaceri politice, Nicholas Burns. Condie ar fi fost favorabilă unei amânări a deciziei, în vreme ce Burns s-a declarat împotrivă. Până la urmă, a avut câştig de cauză Hadley, care a considerat summitul de la Riga ideal pentru a întinde Serbiei o ramură de măslin. În schimb, s-a arătat şocată Carla del Ponte, procurorul-şef al Tribunalului de la Haga, care şi-a exprimat regretul pentru o decizie luată fără consultarea sa. Supărarea ei este explicabilă: ca urmare a deciziei NATO, riscă tot mai mult să rămână fără obiectul muncii...
Se încarcă comentariile...
