Bâlbele lui Remeş încurcă afacerile fermierilor

Ministrul agriculturii scoate Europa la înaintare pentru a nu plăti despăgubiri în urma secetei În plină secetă, o ploaie de vorbe şi măsuri-trăsnet se abat asupra agriculturii

Ministrul agriculturii scoate Europa la înaintare pentru a nu plăti despăgubiri în urma secetei

În plină secetă, o ploaie de vorbe şi măsuri-trăsnet se abat asupra agriculturii româneşti. O agricultură devastată de lipsa de politică şi de logică. În care fermierul trebuie să se asigure la o companie privată ca să-l despăgubească... statul, când o crede de cuviinţă. Şi în care statul dă subvenţii ca să-şi plătească singur energia scumpă.

"Vând 20 de tone de grâu". Într-o lună, de când Compania Oprea a postat acest anunţ pe internet, situaţia s-a schimbat radical. "Nu mai vindem, că altfel rămânem fără sămânţă pentru la toamnă", spune Oprea Ştefan, directorul acestei societăţi care exploatează 420 de hectare de teren la Munteni, lângă Tecuci.

A venit seceta şi recolta de pe cele 100 de hecatre cultivate cu grâu este aproape pierdută. "Dacă mai plouă în următoarele două trei-zile, mai putem spera la 1.000 de kg la hectar. În condiţii normale, la investiţia de aproape un miliard de lei vechi pe care am făcut-o, ar fi trebuit să scoatem peste 4.000 de kilograme".

Producţia este asigurată, pentru că societatea are credite la bancă. Astfel, s-ar putea califica pentru a primi o despăgubire din partea statului dacă zona va fi declarată ca fiind calamitată de secetă.

Fermierii nu au bani pentru reluarea ciclului de producţie

"Nu cred însă să declare. Seceta e peste tot în sud", spune directorul Oprea. Şi atunci, pentru că nu se pot baza pe stat, au decis că e mai înţelept să nu vândă grâul din stoc, chiar dacă acum are un preţ bun de 5.200 lei vechi/kg, fără TVA.

Nu-i ajută nici că guvernul a anunţat dublarea subvenţiei pentru irigaţii. "N-am avut fonduri pentru reparaţii. Apoi, debitul pe Siret e mic şi, practic, n-am avut apă pentru irigaţii. Au udat mai mult cei care cultivă legume", mai spune Ştefan Oprea, de această dată în calitate de preşedinte al organizaţiei de utilizatori de apă din zonă.

Ministerul nu înţelege că problema agriculturii nu este atât seceta, un fenomen natural care este peste tot. Problema e că fermierul nu are bani să reia ciclul de producţie. Noi, cei mari, care avem şi producţie, ne mai descurcăm. Nu se face grâu, dar creşte preţul la pâine, e inevitabil. Dar după ce că avem cea mai mică subevenţie "negociată" cu Europa, nici nu ştim când vine, să ne putem baza pe ea", spune Adrian Porumboiu, preşedintele grupului Racova din Vaslui, care exploatează circa 43.000 de hectare. Din acestea, 10-20% sunt calamitate. Dacă şi oficial zona va fi declarată calamitată, are şanse să recupereze din investiţie de la stat. Are experienţa situaţiei de acum câţiva ani când, după ce s-a judecat cu statul, a obţinut despăgubiri de 6,7 milioane de lei.

Irigaţiile, înecate într-un mecanism fără sens

După ultima modificare a legislaţiei în domeniul îmbunătăţirilor funciare, centrul de greutate al sistemului de irigaţii s-a mutat la beneficiarul acestuia. Practic, apa nu mai curge pe canal decât la solicitarea beneficiarului. Pentru a încheia un contract cu ANIF, proprietarul staţiei principale de pompare, beneficiarul trebuie să dea, în contul întreţinerii instalaţiei, un avans de 20% din tariful de udare (în funcţie de zonă, tariful poate varia între 100 şi 1.500 lei/hectar). Dacă se organizează în asociaţii ale utilizatorilor de apă şi încheie contractul până la 31 ianuarie, beneficiarul primeşte (primea) o subvenţie de la stat de maximum 390 de lei. O subvenţie pentru a acoperi o parte din energia scumpă livrată de stat. "Energia pe care o luăm de la Electrica este cu 40% mai scumă decât energia Hidroelectrica", spune Ioan Nastea, directorul general al ANIF. El arată că factura de irigaţii este încărcată apoi de tarifele practicate de SNIF. Prin lege, ANIF-ul este obligat să lucreze pentru reparaţii doar cu o singură sursă, SNIF, o societate, care, paradoxal, potrivit aceleiaşi legi, ar fi trebuit să se desfiinţeze anul trecut.

Patru milioane de lei, fondul de despăgubiri pe 2007

Statiticile companiilor de asigurări arată că tot mai mulţi fermieri aleg să-şi asigure culturile agricole. Agras, spre exemplu, anunţă că anul trecut a avut 13.000 de clienţi pentru asigurări agricole, iar volumul de prime a crescut cu 158%, ajungând la 21,6 milioane de lei. La Generali, numărul de hectare asigurate a crescut de peste 10 ori, ajungând la 111.000, primele brute ajungând la 2,4 milioane dlei. Prima de asigurare pentru un hectar cultivat cu grâu, spre exemplu, variază între 12 şi 35 de lei. Dar societăţile de asigurări nu acoperă riscul de secetă. O lege din 2002 stabileşe că, în caz de secetă persistentă în timp (sic), statul acordă despăgubiri celor care au pierderi de 30% din producţie şi sunt asiguraţi. Fondul de despăgurbiri din bugetul ministerul este de 4 milioane de lei în acest an. Acesta poate fi suplimentat din fondul de rezervă la guvernului. Anul trecut s-au acordat despăgubiri de aproape 50 milioane de lei. De notat că statul contribuie cu 50% şi la subvenţionarea primei de asigurări pentru factori de risc printre care şi seceta.