„Băieţii deştepţi“ din agricultură, furajaţi cu bani UE

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Şeful Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală Bacău, Ioan Chiriac, este primul pe lista şmecherilor care-şi împart subvenţiile europene pentru crescătorii de animale.

Şefi în agricultură, viceprimari, secretari din primării, oameni de afaceri, contabili, rude, apropiaţi ai edililor sau chiar interlopi din judeţul Bacău s-au transformat peste noapte în ciobani ca să primească subvenţii agricole de la Uniunea Europeană. Ei au profitat de faptul că, din 2009, UE a decis ca toate subvenţiile pentru întreţinerea imaşurilor să ajungă direct la fermierii autohtoni sau la asociaţiile agricole.

Cel mai mult le-a făcut cu ochiul o măsură conform căreia o parte dintre pajişti trebuie să fie întreţinute strict de mâna omului sau prin păşunatul animalelor, fără intervenţie mecanizată, pentru a proteja natura. În Bacău, astfel de lucrări agricole plătite de UE sunt pe 21.200 de hectare de teren.

Ioan Melinte, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), deputatul Mihai Banu, fost director al Direcţiei Agricole şi pentru Dezvoltare Rurală (DADR), dar şi Ioan Chiriac, actualul director al instituţiei, au acumulat în ultimii ani averi de mai multe milioane de euro. Cei trei sunt la cârma instituţiilor din agricultura băcăuană de aproape două decenii, timp în care şi-au aranjat afaceri profitabile în domeniu. În ultimii ani, când agricultura a fost sprijinită masiv cu subvenţii, averea lor a crescut exponenţial.

Ioan Chiriac, primul la subvenţii

Ioan Chiriac deţine, potrivit declaraţiei de avere din 2011, cinci loturi de teren - peste 18 hectare - în Iteşti, un lot de pământ în municipiul Bacău, de 1.200 de metri pătraţi şi 7.500 de metri pătraţi la Vultureni. Directorul DADR Bacău are două vile, una în Bacău de 555 de metri pătraţi şi alta de 289 de metri pătraţi în comuna Iteşti. În afara declaraţiei de avere, familia Chiriac mai are ferma de porci Suinbac, de la Letea Veche, care a primit mai multe finanţări europene până în acest moment.

Şi ferma de vaci din Letea Veche, trecută pe firma Rolex SRL, a primit o finanţare de 1,6 milioane de lei, din care 820.000 de lei nerambursabili. În propria declaraţie de avere din acest an, activele firmei Rolex au fost apreciate de proprietar la 300.000 de euro. Tot prin această societate, Chiriac a administrat în 2010 peste 444 de hectare în extravilanul municipiului Bacău. Veniturile din activitatea propriu-zisă de director DADR i-au adus peste 24.000 de lei, la care se adaugă dobânzi şi profit pentru alte terenuri, care i-au adus alte zeci de mii de lei.

Ioan Melinte, directorul APIA Bacău  Foto: Olimpia Filip



Latifundiar pe banii statului

Şi Ioan Melinte a acumulat o avere frumoasă din activitatea agricolă. Chiar dacă majoritatea proprietăţilor sunt trecute pe numele soţiei, declaraţia de avere cuprinde proprietăţi de mai multe milioane de euro, multe dintre ele cumpărate de când este director al instituţiei. Prin societatea agricolă înfiinţată pe numele soţiei, el a primit subvenţii de la UE pentru culturi de câmp şi pomicultură.

În 2007 şi-a cumpărat 956 de metri pătraţi în municipiul Bacău, pe strada Prelungirea Bradului, iar în 2010, încă 350 de metri, pe strada Vrancei. Directorul de la APIA şi-a mai cumpărat 50 de hectare la Stănişeşti, 37 de hectare la Răchitoasa, dar şi un lot de vacanţă la Slănic Moldova. Ioan Melinte deţine două vile, în Bacău şi Stănişeşti, de 118, respectiv 280 de metri pătraţi locuibili, un apartament în Bacău de 102 metri pătraţi, mai multe garaje şi un Cielo din 1996.

La capitolul datorii, figurează cu două credite de peste 220.000 de euro. Veniturile declarate ale lui Melinte sunt de aproape 80.000 de lei, din care cea mai mare parte au fost obţinute din funcţia de director al instituţiei, iar restul de la societăţile SC Beneşti SA şi Agrogen. În acelaşi timp, profitul declarat obţinut de soţia lui, Aurica Melinte, din exploatarea terenului agricol, dar şi din afaceri cu energie eoliană depăşeşte 190.000 de lei.

Deputat îmbogăţit după faliment

Mihai Banu a fost ales deputat în Parlamentul României în 2008, moment în care era şeful Direcţiei Agricole Bacău. În prezent, Banu este membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor.

Liberal în perioada Guvernului Tăriceanu, acesta a trecut la PDL după 2009, fiind iniţiatorul Legii Camerelor Agricole, dar şi unul din militanţii pentru acordarea subvenţiilor pentru păşunile din proprietatea primăriilor, concesionate prin actele normative de la sfârşitul lui 2009. Înainte de 2004, Mihai Banu a fost directorul societăţii Agribac, care a dat faliment în urma unui management defectuos.

Mihai Banu are două terenuri în zona rezidenţială din Măgura, două vile, un autoturism Renault Megane, 600.000 de lei împrumutaţi la o societate şi acţiuni de peste 100.000 de lei la ce a mai rămas din Agribac. Banu are şi datorii de 364.000 de lei şi 100.000 de euro. Veniturile declarate pentru un an de deputatul Mihai Banu se ridică la 23.283 de lei, cifră inexactă, iar soţia, Maria Banu, inspector de specialitate la SC ARA SA a ridicat în ultimul an peste 51.622 de lei. Salariul unui deputat este cuprins între 7.900 şi 9.000 de lei.

Bani pentru un interlop din Bucureşti

Una dintre situaţiile care ridică semne de întrebare este în comuna Podu Turcului. Primăria a amânat licitaţia pentru concesionarea imaşului de trei ori. Motivul, susţin sătenii, este acela că „nu avea actele în regulă Dănuţ Cozma, care era favorit". Cu toate că omul locuieşte de ani buni în Capitală, este unul dintre cei mai de temut indivizi din zonă.

image

Cozma a intrat în atenţia sătenilor în urmă cu doi ani când a tras cu pistolul, chiar în centrul comunei. Mai nou, Cozma a pus mâna pe 50 de hectare de imaş de la Primărie, şi va încasa de la Agenţia de Plăţi pentru Intervenţii în Agricultură (APIA) 15.000 de lei. Contractul cu Primăria Podu Turcului este semnat pentru următorii 10 ani, cu posibilitatea de prelungire până la 15 ani.

Şi-a trecut mama pe acte

Una dintre condiţiile impuse de consiliile locale pentru concesionarea păşunilor a fost ca agricultorii să aibă domiciliul în aceeaşi comună cu imaşul. Acesta este motivul pentru care Cozma a decis ca pe acte să fie trecută mama sa, Enuţa Găitan, care are casă chiar în centrul localităţii şi este fosta femeie de casă a primarului comunei, Gabriela Iacobescu.

„De mai multe ori am fost chemaţi pentru întocmirea documentelor, dar licitaţia s-a amânat deoarece era unul care nu avea toate documentele cerute. Este vorba despre Găitan Enuţa, pentru care a intervenit fiul său, Cozma Dănuţ", a afirmat Viorel Leahu, unul dintre agricultorii din Podu Turcului.

A adus oile de la Vaslui de ochii veterinarului

O altă condiţie pentru primirea subvenţiilor este ca sătenii care solicită păşune să aibă animale. Veterinarul n-a acceptat înregistrarea microfermei şi alocarea codului de exploataţie până ce nu a văzut cu ochii lui animalele.

Cum Găitan nu a avut în viaţa ei oi, capre sau vaci, fiul Dănuţ i-a adus peste 350 de animale tocmai din Vaslui, unde avea socrul său o stână. Mai mult, ca toate actele să fie bine puse la punct, omul a închiriat şi un saivan de la Vasile Mihalache, inginer agronom, responsabil cu cadastrul în Primăria Podu Turcului şi totodată şeful asociaţiei cu profil agricol „22 Decembrie".

„Era iarnă şi trebuia să aibă condiţii, pentru că altfel nu se putea înregistra microferma. Trei zile au stat oile în saivanul lui Mihalache. Atât! Cât le-a văzut veterinarul! Le-a pus acolo de ochii lumii, până s-au făcut hârtiile pentru dosar", a mai povestit Leahu. Agronomul Mihalache recunoaşte că pionul principal în „afacere" este Cozma, însă susţine că actele sunt bine puse la punct.

Şi primarul Gabriela Iacobescu aruncă pisica în curtea viceprimarului Cezar Forcoş. „Eu nu mă pricep la păşune şi izlazuri. Tocmai de aceea am dat această sarcină în grija viceprimarului. Vorbiţi cu el!", ne-a îndemnat edilul. Chiar dacă Forcoş recunoaşte că oile sunt aduse peste noapte din Vaslui, el nu vede nicio neregulă în felul cum s-a împărţit izlazul în comună.

"Eu nu mă pricep la păşune şi islazuri. Tocmai de aceea am dat această sarcină în grija viceprimarului. Vorbiţi cu el!''
Gabriela Iacobescu primar Podu Turcului

"Fiecare face ce vrea cu aceşti bani! Poate să-i şi bea!''
Ion Melinte şeful APIA Bacău

SOLUŢIE RAPIDĂ

Subvenţionarea crescătorilor de animale care folosesc pentru păşunat izlazul comunal este cea mai uşoară metodă de a încasa fonduri europene pentru agricultură.

21 de milioane de euro este suma primită de la Uniunea Europeană în 2011 de judeţul Bacău pentru agricultură.

149 de asociaţii şi societăţi cu profil agricol

La Direcţia Agricolă Bacău sunt înregistrate 149 de asociaţii şi societăţi cu profil agricol. Cele mai multe asociaţii sunt administrate de nume cu rezonanţă în agricultura sau în mediul de afaceri băcăuan. „Până se asociază ţăranii, se asociază oamenii de afaceri!", afirmă Ioan Chiriac, şeful Direcţiei Agricole Bacău. Primarul comunei Glăvăneşti, Gheorghe Tilibaşa, este moşier pe 126 de hectare de pământ, iar cunoscutul notar băcăuan Ştefan Umbrărescu administrează aproape 200 de hectare. Laurenţiu Baciu, patronul hotelului de patru stele Prezident, situat în centrul municipiului, administrează peste 870 de hectare de teren arabil.

Subvenţii pentru nevasta contabilului din primărie

Neregulile cu subvenţii nu se opresc aici. „Asociaţia crescătorilor de animale din zona montană Berzunţi", care a concesIoanat de la Primărie, în 2008, 362 de hectare, este administrată de Viorica Andrieş, fost consilier local, actual bibliotecar în comună şi soţia contabilului primăriei. Banii încasaţi de la APIA reprezintă un alt mare secret ţinut la sertar.

Deşi consilierii locali au făcut în numeroase rânduri solicitări către primar, nimeni nu a primit niciun răspuns. Surse neoficiale susţin că numai anul trecut asociaţia a încasat peste 100.000 de euro, fără să mişte măcar un pai.

Şef nou în acte

Viorica Andrieş, administratorul din acte, refuză să dea orice declaraţie despre bani şi despre lucrările efectuate pe păşune. „Nu vreau să declar nimic. Nici bune şi nici rele. Sunt în timpul meu liber! La revedere!", a spus femeia.

Cu toate că în actele depuse la APIA pentru acordarea subvenţiei pentru păşune, asociaţia agricolă este administrată de bibliotecara Andrieş, într‑un proces verbal al unei şedinţe de Consiliu Local este notificată o intervenţie a primarului Gheorghe Balan. Acesta a afirmat că „fostul preşedinte al asociaţiei a decedat şi locul lui a fost luat de Claudiu Corman (patronul unei firme de construcţii care a făcut lucrări de renovare a şcolilor din comună - n.r.).

Nici Claudiu Corman nu stă prea mult la discuţii. „Nu am niciun contract cu această asociaţie agricolă. Nu am luat niciun ban şi nu am făcut nicio lucrare de îngrijire a imaşului", a spus omul de afaceri.

Surse neoficiale afirmă, în schimb, că în ultimii trei ani, Corman a pus mâna pe 30.000 de lei de la APIA, iar restul banilor au intrat în buzunarul lui Andrieş şi al primarului Balan. Sătenii din Berzunţi susţin că nimeni nu face nicio lucrare de întreţinere a păşunii şi nici nu au auzit de vreo asociaţie agricolă care să fie responsabilă de aşa ceva.

„Întreţinerea imaşului e făcută de vacile şi caii noştri care pasc. Nu am auzit de vreo asociaţie", a afirmat Aurel Enea (70 de ani) din satul Dragomir, comuna Berzunţi. În schimb, zeci de locuinţe din comuna Berzunţi sunt ridicate pe imaşul unde ar fi trebuit să pască animalele localnicilor, iar edilii refuză să ofere vreun punct de vedere.

Şi fără pământ, şi cu banii luaţi

La Dămieneşti, agricultorii s-au trezit că Marius Caşiş, om de afaceri din Bacău şi administratorul unei societăţi cu profil agricol, nu le dă niciun ban sau produse de pe pământurile date de ei în arendă. El este fiul lui Dumitru Caşiş, administratorul Restaurantului Militar din Bacău. Înţelegerea a fost ca proprietarii de loturi agricole să încaseze 30% din totalul producţiei, iar contractul a fost parafat între părţi pentru următorii cinci ani.

Cum oamenii n-au pus mâna nici pe bani, nici pe produse, au decis să iasă din asociaţia agricolă. Cu toate acestea, Caşiş a depus dosarul la APIA pentru ca să primească şi în 2011 subvenţie pe terenurile agricole ale oamenilor. Deşi sătenii nu şi-au mai lăsat pământurile în custodia sa, omului de afaceri i-a fost acceptat dosarul la APIA şi urmează să primească subvenţii. „O singură dată ne-a dat grâu, dar puţin. Am făcut cerere ca să ieşim din asociaţia agricolă, însă el nu a fost de acord. Am făcut plângere şi la Poliţie şi la Primărie", a afirmat Victoria Munteanu (82 de ani) din satul Drăgeşti, comuna Dămieneşti.

Necazul oamenilor a devenit şi mai mare atunci când Caşiş a refuzat să le semneze ieşirea din asociaţie. Motivaţia omului a fost aceea că toate contractele au fost încheiate pe durata a cinci ani şi că nu pot fi reziliate decât cu acordul ambelor părţi. „Eu mi-am plătit mereu toate datoriile la oamenii care mi-au dat terenurile în arendă. Problema e că anul trecut au fost inundaţii şi mi s-au compromis din 150 de hectare vreo 60. Eu am investit 1.000 de euro pe fiecare hectar", susţine Caşiş.

„Agricultorii pot face ce vor cu subvenţiile"

Ioan Melinte, directorul APIA Bacău, nu vede nicio neregulă în primirea şi cheltuirea fondurilor date de UE pentru agricultură în judeţul Bacău.
„Este treaba primăriilor cum îşi gestIoanează păşunile. Dacă dosarele sunt acceptate şi avizate de primari, atunci noi nu avem cum să nu le acceptăm. Noi facem doar teledetecţie din satelit pentru a măsura dacă sunt respectate suprafeţele din înscrisurile oficiale. Alte probleme nu ţin de noi", a explicat Ioan Melinte.

Anchetă premiată de Soros România

Această anchetă jurnalistică a fost premiată de Fundaţia Soros România în cadrul concursului „Jurnalism de investigaţie în folosul interesului public". Dintre cele 40 de proiecte înscrise, ancheta se numără printre cele 11 câştigătoare. Autorul, Olimpia Filip (foto), a debutat în presă în 1995 la „Monitorul de Bacău". În 1996 a devenit corespondent la „Tineretul Liber". În 2004 ajunge redactor la „Ziarul de Bacău", iar din 2007 este corespondent la „Evenimentul zilei". În perioada 2008-2010 este redactor-şef la „Observator de Bacău". Începând din primăvara anului 2010 şi până în prezent este angajată la „Adevărul" Bacău.

image

Mai multe detalii despre afacerile din agricultura băcăuană cu banii Uniunii Europene, citiţi pe bacau.adevarul.ro, începând de mâine.

Acest material jurnalistic a fost realizat cu sprijinul Fundației Soros România, în cadrul programului Jurnalism de investigație în slujba interesului public. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Fundației Soros România. www.soros.ro

Bacău



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite