,,Băieţii deştepţi“ de la Curtea de Conturi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mai mulţi membri ai Curţii de Conturi derulează ori au derulat afaceri în timpul mandatului, deşi acest lucru le este interzis de lege. Consilierii de conturi au încercat să ocolească legea, trecându-şi afacerile pe numele copiilor, nevestelor sau ale unor parteneri de afaceri.

Calitatea de acţionar, asociat sau administrator pe care unii dintre membrii Curţii de Conturi o au sau cel puţin au avut-o în primul an de mandat este incompatibilă cu statutul lor de demnitar. Aşa prevede nu doar Constituţia României, ci şi Legea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi, potrivit cărora consilierii de conturi sunt supuşi incompatibilităţilor şi interdicţiilor prevăzute de Statutul magistratului.

Cu toate acestea, unii dintre ei continuă să controleze direct afaceri. Alţii au renunţat la ele după primul an de mandat. Mai exact, la finele lui 2009, după ce au primit un avertisment din partea preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate, Cătălin Macovei, consilierii de conturi şi-au cedat acţiunile unor membri ai familiei sau unor apropiaţi.

Până acum însă, niciunul nu a primit cel puţin o sancţiune disciplinară, aşa cum prevede legea. Iar explicaţiile pe care le-au găsit pentru asta nu au nicio legătură cu realitatea juridică. În timp ce unii au invocat Legea salarizării unitare, adoptată în 2009, alţii au susţinut că, şi în cazul magistraţilor cu care sunt asimilaţi în privinţa posibilităţii de a derula afaceri, incompatibilitatea şi interdicţia sunt două probleme distincte. Îi contrazic însă oficiali ai Consiliului Superior al Magistraturii şi specialişti în Drept, potrivit cărora incompatibilităţile şi interdicţiile reprezintă unul şi acelaşi lucru. Asta, cu atât mai mult cu cât atrag după ele nu doar obligaţia celui care încalcă legea de a demisiona din funcţia publică sau de a renunţa la calitatea de asociat, acţionar sau administrator, ci şi o sancţiune disciplinară.

,,Constituţia este completată de Legea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi. Atâta vreme cât legea face trimitere la Statutul magistratului, consilierii de conturi nu au voie să deruleze niciun fel de afaceri. Pot deţine doar cupoane la anumite societăţi, distribuite în urma privatizării în masă. În plus, sunt salarizaţi după aceleaşi criterii ca şi magistraţii, şi nu înţeleg de ce", a explicat judecătorul Cristi Danileţ, membru CSM.

Vila lui Mihai Hură e una dintre cele mai impunătoare case din zona în care locuieşte consilierul de conturi, în sectorul 6 al Bucureştiului



,,Incompatibilitatea şi interdicţia reprezintă unul şi acelaşi lucru. Iar, potrivit Statutului magistratului, nu e suficient ca un procuror sau un judecător să-şi cesioneze acţiunile deţinute la o societate comercială. El ajunge în faţa CSM şi i se aplică şi o sancţiune disciplinară", a precizat, la rândul lui, avocatul Adrian Ciobanu.

Patron de firmă de consultanţă

Mihai Hură este unul dintre consilierii Curţii de Conturi care derulează încă afaceri. El a fost numit consilier de conturi în 2008, la propunerea Partidului Conservator. Înainte de a ajunge la Curtea de Conturi, Hură a îndeplinit succesiv funcţiile de administrator al Poştei Române SA, director general adjunct şi director în Ministerul Finanţelor Publice şi în Ministerul Economiei şi Finanţelor.

În momentul în care a fost numit membru al Curţii de Conturi, Mihai Hură era acţionar la firmele Agras SA, unde în 1999 a fost şi consilier al preşedintelui societăţii, BRD Societé Générale şi GNIR Holding SA. La un an de la numirea sa în postul de consilier de conturi, după avertismentul primit din partea Agenţiei Naţionale de Integritate, Hură a renunţat la acţiunile deţinute în aceste firme, cesionându-le în favoarea soţiei. În declaraţiile de interese pe 2010 şi 2011, el a consemnat că mai deţine doar cupoane de acţionar la SIF Muntenia.

image

 Gheorghe Oană

image

Mihai Hură a omis însă să declare o firmă la care este încă asociat. Este vorba de L.L. Management & Consulting pentru Corporaţii Internaţionale SRL, cu sediul în comuna ilfoveană Tunari. Societatea a fost înfiinţată în 2004 şi are ca obiect de activitate consultanţa pentru afaceri şi management. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Mihai Hură deţine 33 de părţi sociale ale acestei firme. Consilierul de conturi nu a putut fi contactat. Şefa sa de cabinet ne-a declarat că Mihai Hură este plecat în concediu şi nu poate fi deranjat.

Afaceri în numele fiului

Avertizaţi că se află în incompatibilitate, la finele lui 2009, unii dintre consilierii de conturi au cedat toate afacerile soţiilor şi copiilor.
Mihai Sandu-Capră a fost deputat PNL de Suceava şi membru al Comisiei de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor înainte de a fi numit la Curtea de Conturi.  Conform declaraţiilor sale de interese, consilierul de conturi a fost acţionar, până la sfârşitul lui 2009, cu 90%, în compania ,,IFN Gamaleasing SA".

Consilierul a omis să declare alte firme, deşi potrivit datelor de la Registrul Comerţului, în perioada iulie 2002-august 2009, a deţinut calitatea de asociat unic al firmei Elbam SRL, al cărei obiect de activitate este producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică. Sandu-Capră s-a dovedit a fi un bun afacerist, Elbam SRL ocupând mereu locuri fruntaşe în Top Afaceri România Microîntreprinderi, pentru judeţul Suceava. În 2009 însă, Mihai Sandu-Capră a cesionat acţiunile fiului, Andru Sandu-Capră, şi soţiei sale, Gabriela Sandu-Capră, şi ea auditor public extern la Curtea de Conturi.

Consilierul de conturi Mihai Sandu-Capră a dat o interpretare proprie legii care îi interzice să facă afaceri. ,,Ce legătură are mandatul de la Curtea de Conturi cu acţiunile mele din firme? În Legea Curţii de Conturi, la incompatibilităţi, nu scrie că este interzis să deţin acţiuni. Se face referire la Legea judecătorilor. Ei au şi interdicţii. Noi nu avem interdicţii, ci doar incompatibilităţi. Ca atare nu am fost nicio clipă în stare de incompatibilitate", a declarat consilierul.

El are o explicaţie şi pentru că a omis să înscrie acţiunile deţinute la firma Elbam în declaraţiile de interese din 2008 şi 2009. ,,De ce să fi trecut în declaraţie acţiunile de la Elbam? Alea le declar numai dacă firma are contracte cu statul", a mai spus Sandu-Capră.

"Ce legătură are mandatul de la Curtea de Conturi cu acţiunile mele din firme? În Legea Curţii de Conturi, la incompatibilităţi, nu scrie că este interzis să deţin acţiuni. Se face referire la Legea judecătorilor.''

Mihai Sandu-Capră consilier de conturi

"Atâta vreme cât legea face trimitere la Statutul magistratului, consilierii de conturi nu au voie să deruleze niciun fel de afaceri.''
Cristi Danileţ judecător, membru CSM

Incompatibilităţile consilierilor de conturi

Potrivit Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a României, membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Aceştia sunt demnitari de stat şi sunt supuşi incompatibilităţilor şi interdicţiilor prevăzute de lege pentru judecători. Membrilor Curţii de Conturi le este interzis prin lege să facă parte din partide politice sau să desfăşoare activităţi publice cu caracter politic. Calitatea de consilier de conturi este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată cu excepţia celei de cadru didactic în învăţământul juridic superior. De asemenea, acestora le este interzis să fie acţionari, asociaţi la societăţi comerciale de orice tip, să aibă părţi sociale indiferent de forma societăţii, cu excepţia acelor acţiuni sau părţi sociale dobândite ca urmare a programului de privatizare în masă.

Mihai Hură



Acţiuni de milioane de lei, cesionate gratis

Şi alţi membri ai Curţii de Conturi au cedat gratis acţiuni de milioane de lei apropiaţilor. Astfel, vicepreşedintele Autorităţii de Audit, Gheorghe Oană, fost vicepreşedinte al CEC şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, s-a aflat şi el în incompatibilitate timp de peste un an, până în 2009. Oană a fost acţionar şi preşedinte al Consiliului de Administraţie la firma Meconer SA (lucrări speciale de construcţie), respectiv, asociat la SC Confina Trade SRL (activităţi de contabilitate şi audit financiar, consultanţă în domeniul fiscal). 

El a devenit acţionar majoritar al Meconer SA, după ce a împrumutat societatea cu aproape 2 milioane de lei. Mai mult, a garantat şi un leasing al firmei pentru achiziţia unor utilaje, în valoare de 1,8 milioane de euro, ipotecându-şi vila. În 2007, datoriile au fost convertite în acţiuni, Gheorghe Oană ajungând să controleze peste 97% din firma de construcţii. În 2009, vicepreşedintele Autorităţii de Audit şi-a cesionat însă gratis acţiunile de la Meconer SA, în valoare de milioane de lei. Beneficiara cesiunii a fost o parteneră de afaceri a lui Gheorghe Oană.

„Am scăpat de firmă pentru că avea datorii"

Gheorghe Oană a susţinut însă că nu s-a aflat nicio clipă în incompatibilitate. El a explicat de ce nu a renunţat la afaceri imediat după numirea sa la Curtea de Conturi, ci după mai bine de un an. ,,În 2008, legislaţia nu prevedea aceste incompatibilităţi pentru membrii Curţii de Conturi. Prin Legea 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice s-a introdus această interdicţie. Exact ca în cazul judecătorilor. Văzând înainte proiectul de lege, am demarat treburile şi am renunţat la firme", a declarat pentru ,,Adevărul" Gheorghe Oană. Îl contrazice însă Constituţia şi Legea de organizare a Curţii de Conturi, în vigoare din 1992, care le interzic membrilor Curţii de Conturi să fie acţionari sau asociaţi la societăţi comerciale.

Gheorghe Oană a explicat şi de ce a cedat gratis acţiunile în valoare de câteva milioane de lei în favoarea partenerei de afaceri Carmen Necula. ,,N-am cerut bani pe acţiuni pentru că firma are datorii de înebuneşti! Cine le plăteşte? Când cumperi o firmă iei nu numai activul, ci şi pasivul", a declarat Oană.

Actualul preşedinte al CA Meconer, Carmen Necula, susţine că Gheorghe Oană rămâne în continuare legat de firma de construcţii. „Casa domnului Oană este ipotecată pentru nişte macarale luate în leasing de Meconer. Noi nu mai plătim ratele pentru că societatea de leasing nu a respectat prevederile contractului şi suntem în litigiu. Am predat bunurile societăţii de leasing, în 2009, dar ipoteca a rămas. Ne luptăm cu firma de leasing ca să-l ajutăm pe Gheorghe Oană să nu-şi piardă casa", a declarat Carmen Necula.

Deşi este o mai veche parteneră de afaceri cu Gheorghe Oană (cei doi au fost asociaţi şi în firma Confina Trade SRL), Carmen Necula evită să vorbească despre relaţia sa cu vicepreşedintele Curţii de Conturi: ,,Eu cu domnul Oană suntem parteneri de afaceri, sau am fost, doar la Meconer SA. Ştiu ce vreţi să spuneţi, dar asta nu vă priveşte pe dumneavoastră, nu face obiectul acestei discuţii".

"În 2008, legislaţia nu prevedea aceste incompatibilităţi pentru membrii Curţii de Conturi. În 2009 s-a introdus această interdicţie. Exact ca în cazul judecătorilor.''
Gheorghe Oană vicepreşedinte Autoritatea de Audit

Averi ,,de bugetari"

Membrii Curţii de Conturi se numără printre cei mai bogaţi bugetari. Mai toţi deţin case, apartamente, terenuri, bijuterii sau conturi în bănci. Mulţi dintre aceştia şi-au rotunjit veniturile predând la universităţi particulare sau de stat. Vicepreşedintele Autorităţii de Audit, Gheorghe Oană, are un imobil de peste 1.000 de metri pătraţi în Capitală, pe malul lacului Băneasa, precum şi două terenuri, unul de 5.000 de metri pătraţi, în Bucureşti, sectorul 1, iar altul de 2.000 de metri pătraţi la Moreni (Dâmboviţa).

image

Mihai Sandu-Capră

image

Gheorghe Oană a încasat de la Curtea de Conturi un salariu lunar de 13.160 lei. Astfel, el se poate lăuda cu un salariu mai mare decât al şefului său, preşedintele Autorităţii de Audit, Ioan Aron Popa, care încasează lunar de la ­Curtea de Conturi 11.540 de lei. În plus, spre deosebire de subalternul său, Popa, care a fost şi el o perioadă asociat în două firme, are doar o casă cu o suprafaţă de 169 de metri pătraţi, în Oneşti (Bacău), iar anul trecut a mai primit moştenire un sfert din suprafaţa unei locuinţe din Sibiu. Mai deţine un teren agricol în Sibiu şi un autoturism Opel.

Petre Popeangă, al doilea vicepreşedinte al Autorităţii, în incompatibilitate în perioada 2008 - 2009, când a avut acţiuni la ­Finance Bank SA, are două terenuri în Ilfov, o casă în Voluntari (Ilfov), un apartament în Bucureşti, dar şi bijuterii şi obiecte de artă în valoare de 15.000 de euro. Indemnizaţia lunară de la Curtea de Conturi a fost de 12.750 de lei.

Consilierul de conturi Mihai Hură deţine o casă de locuit la Voluntari şi una de vacanţă pe Valea Prahovei, la Azuga. Mai are depozite bancare de 40.000 de lei şi 54.000 de euro. Mihai Hură a câştigat de la Curtea de Conturi, anul trecut, un salariu lunar de 9.000 lei. Mihai Sandu-Capră deţine două terenuri şi o casă de locuit la Suceava, precum şi un autoturism de lux Lexus. A câştigat de la Curtea de Conturi un salariu lunar de 8.858 de lei.

Consilierul de conturi Marius Vorniceanu, acţionar la Nufărul SA în primul an de mandat, are în proprietate şase terenuri intravilane în Bucureşti, Buşteni, Giurgiu şi Olt, două apartamente în Capitală şi unul în Braşov. Mai are conturi în valoare de 55.000 de euro şi 63.000 de lei. Salariul de la Curtea de Conturi a fost de 9.700 de lei. Consilierul de conturi Ştefan Pete, care în primul an de mandat a deţinut acţiuni la la SSIF Broker SA Cluj-Napoca, are patru terenuri în Bihor, trei apartamente, în Oradea şi Cluj-Napoca, o casă de vacanţă şi una de locuit. În conturi deţine 315.000 lei şi 13.000 de euro. Indemnizaţia lunară de la Curtea de Conturi a fost de 9.800 de lei.

"De ce să fi trecut în declaraţie acţiunile de la Elbam? Alea le declar numai dacă firma are contracte cu statul.''
Mihai Sandu-Capră consilier de conturi

1,8 milioane de euro este suma pentru care fosta firmă a lui Gheorghe Oană ar trebui să achite rate lunare de peste 30.000 de euro

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite