Baia Mare: Vâltorile de pe Valea Chiuzbăii atrag anual zeci de băimăreni, în preajma sărbătorilor

Precursorul maşinii de spălat automate, vâltoarea, este şi acum folosită în Maramureş la spălările grele

Valea Chiuzbăii situată între municipiul Baia Mare şi oraşul Baia Sprie din Maramureş atrage în fiecare an sute de orăşeni. Motivul nu este peisajul decupat parcă din poveştile bunicii, ci utilitatea unui obicei care se păstrează de mii de ani. Este vorba despre vâltorile care se află la aproape fiecare casă pe lângă care terce Valea Chiuzbăii şi unde orăşenii vin cu covoarele la spălat, în fiecare primăvară, în special înaintea Sărbătorilor pascale.

Preţurile de circa trei ori mai mici decât la o curăţătorie chimică şi calitatea manoperei sunt un motiv suficient să-i convingă pe băimăreni să vină aici, în detrimentul curăţătoriilor chimice. Aglomerarea însă dă şi bătăi de cap proprietarilor de vâltori. „De acuma până după Paşte nimeni nu îţi mai ia covoarele la spălat, pentru că nu mai fac faţă la cerere. Noi am adus toate covoarele din timp, pentru că e de trei ori mai ieftin. La o curăţătorie ne ia cam 6 lei pe metru pătrat. Aici ne ia 2 lei”, spune băimăreanul Gavril Tuns. 

Plată doar pentru manoperă

Criza mondială despre care se vorbeşte necontenit pare să nu aibă nicio valoare în faţa bunului simţ şi a modestiei omului simplu, cu caracterul nealterat de goana după avuţie. Cel puţin asta e prima impresie pe care şi-o poate face cineva care află că dacă vrea să-şi spele singur covoarele la vâltoare, n-are decât să o facă. Proprietarul nu-i va lua niciun ban. „E mai rentabil să le spălăm singuri, pentru că nu ne ia niciun ban, iar nouă ne convine”, spune Ioan Pricop, un tânăr care a venit de la 15 kilometri până la Chiuzbaia pentru a spăla cergile şi covoarele înaintea Sărbătorilor Pascale.

Unii ciuzbăieni şi-au făcut o advărată „linie” de spălare a covoarelor. Pe o platformă betonată, acesta sunt frecate bine cu o perie aspră, după care covoarele alunecă pe un sistem de şine până în vâltoare, unde este clătit. „Cergile de lână le spălăm direct în vâltoare, dar covoarele din comerţ se curăţă mai bine dacă sunt frecate întâi cu peria şi abia apoi ajung în vâltoare”, spune Mărioara  Avram de 36 de ani.

Autorităţile, îngăduitoare
Oamenii ştiu că trebuie să folosească doar detergent ecologic, pentu a nu polua valea. Ei sunt totuşi convinşi că la viteza cu care curge apa, urmele de detergent ar dispărea urgent, de aceea folosesc produse obişnuite pe care le găsesc în comerţ. Cei de la mediu spun că activitatea este atît de veche, încât nu s-a decis niciodată că aceasta ar terbui stopată.

"Dacă ar fi să analizăm impactul asupra calităţii apei, am putea spune probabil că e vorba de poluare. Totuşi noi nu ne-am propus până acuma să inventariem şi să stopăm activitatea acestor instalaţii. Nu au fost smenalate până acum probleme de acest fel acolo şi mai trebuie luat în considerare faptul că un curs de apă de munte are o oxigenare mult mai mare decât unul de câmpie", a precizat comisarul Călin Crişan, şeful Gărzii de Mediu Maramureş.

Mecanism împrumutat pentru maşinile de spălat automate

Vâltoarea este maşina de spălat care nu consumă energie electrică şi funcţionează în aproape orice condiţii. Mecanismul e foarte simplu şi foloseşte viteza apei. Un fir de apă este deviat din vale, iar prin cădere, apa ajunge într-un con din scânduri verticale, printre care surplusul de apă poate să iasă. Din cauza vitezei, apa oprită brusc între scânduri formează un vârtej care va roti rufele precum o maşină de spălat automată.  Întrebuinţarea iniţială a acestor instalaţii a fost la spălarea lânii de oaie şi a ţesăturilor din lână de oaie, care prin spălare intrau la apă şi astfel deveneau mult mai rezistente.

Vâltoarea ar putea fi mai veche decât roata olarului

Etnologul Janeta Ciocan a arătat că instalaţia ar putea fi chiar mai veche decât roata olarului şi e folosită cam de când au apărut  ţesăturile. „E vorba de una din primele instalaţii ale omului şi datează de circa 4-5000 de ani. E posibil să fie chiar mai veche decât roata olarului”, spune ea.

De asemea, etnologul a mai precizat că maşinile de spălat moderne folosesc aceeaşi tehnologie. „E o procedură tehnică pentru curăţarea hainelor, învăţată de la natură. Maşina de spălat cu bule de aer sau cu încărcare verticală funcţionează după principiul vâltorilor”, a explicat specialistul.