Badigarzii, gata să te ia cu targa

Ambulanţele diviziilor medicale din cadrul firmelor de protecţie şi pază sunt pregătite să ofere servicii de urgenţă. Scandalul dintre preşedintele Traian Băsescu şi Raed Arafat a acoperit tocmai vocile operatorilor privaţi care ar putea să ofere asistenţă medicală de urgenţă.

În momentul de faţă, există mai multe clinici şi spitale particulare care oferă servicii de ambulanţă de ani buni, iar managerii acestora au deja o experienţă bogată în domeniu.

Proiectul legii privind reor­ganizarea sistemului sanitar prevede ca în sistemul naţional de urgenţă, acoperit acum doar de SMURD şi de ambulanţele de stat, să poată intra şi furnizori omologaţi de Ministerul Sănătăţii. Practic, banii alocaţi Urgenţei urmează să fie împărţiţi între mai mulţi furnizori.

Prevederile referitoare la sistemul de urgenţă din proiectul de lege sunt privite cu interes de către medicul Eduard Sersea, vicepreşedinte al Asociaţiei Ambulanţelor Private din România şi director general al Ambulanţei BGS, societate din cadrul cunoscutei firme de securitate. „Iniţiativa este bună. Concurenţa naşte calitate, iar, după cum ştim, statul este un slab manager. Aşteptăm cu interes forma finală şi adoptarea legii. Bineînţeles şi normele de aplicare", ne-a declarat Eduard Sersea.

„Această activitate trebuie să fie foarte bine reglementată. Cred că trebuie să fie criterii foarte dure de selecţie, astfel încât doar cele mai pregătite firme să poată accede la aceste servicii", este de părere Cătălin Stănescu, directorul Nei Medica, o instituţie medicală privată dezvoltată tot pe lângă o firmă de pază şi protecţie. Dacă se va ivi oportunitatea, avem capacitatea şi fondurile necesare pentru a investi în servicii medicale de urgenţă. Deocamdată avem ambulanţe de transport doar pentru abonaţi", a adăugat Cătălin Stănescu.

Nu există competiţie cu SMURD

Cei din sistemul privat văd serviciile lor ca un ajutor pentru actualul sistem de urgenţă. „Sistemul naţional de urgenţă este subdimensionat, iar ambulanţele private ar veni ca un ajutor. SMURD  are rolul său şi  nimeni nu va intra în competiţie cu el. Ei primesc o sumă fixă anuală de la buget, iar ambulanţele   lucrează în contract cu CNAS şi sunt plătite la caz rezolvat", este de părere Eduard Sersea de la BGS.

La rândul său, doctorul Cătălin Sănescu susţine că SMURD-ul este o realizare care se vede, un serviciu în care oamenii au încredere. „Cei de la SMURD au deja o experienţă vastă, iar activitatea de descarcerare nu intră în atribuţiile unei ambulanţe obişnuite, fie că este de stat sau particulară", ne-a spus Cătălin Stănescu.

Fără scurgeri de bani

Diferenţa dintre managementul privat şi cel de stat este cheia profitului în orice domeniu de activitate. Au existat numeroase cazuri în care s-a vorbit despre achiziţionarea unor maşini sau echipamente la preţuri supraevaluate în sistemul medical de stat. Toate aceste scurgeri de bani ridică nejustificat costurile finale.

„Nu privaţii consumă banii. Noi venim cu o ambulanţă care costă 100.000 de euro, cu echipaj format din medic, asistent şi ambulanţier, cu medicamente suficiente şi de ultimă generaţie, pentru un tarif de 200 de lei pentru un caz rezolvat. Ambulanţa publică are nevoie de bani de la buget pentru maşină şi aparatură, bani pentru salarii, bani pentru combustibil, bani pentru sedii şi întreţinere etc. şi încasează mai mult de 200 de lei pe caz. Unde este eficienţa?", se întreabă retoric Eduard Sersea de la BGS. „Toate maşinile de ambulanţă din România sunt omologate după acelaşi ordin al Ministerului Sănătăţii, iar dotările sunt similare. Nu există diferenţe de dotare între stat şi privat", ne-a declarat Eduard Sersea de la Ambulanţa BGS. El a adăugat că acelaşi lucru este valabil şi în cazul camerelor de gardă. „Odată omologate conform ordinului ministerului, camerele de gardă din sistemul privat au aceleaşi dotări ca şi cele din spitalele de stat", a mai spus Eduard Sersea.

Pregătire continuă pentru cadrele medicale

Cei de la Ambulanţa BGS, dar şi cei de la Nei Medica îşi pregătesc temeinic oamenii. „Există nişte norme în domeniu privind pregătirea continuă a cadrelor medicale. Banii sunt asiguraţi din fondurile angajatorilor", ne‑a explicat Eduard Sersea. „Oamenii noştri sunt treinuiţi periodic. Preferăm să avem oameni tineri în care să investim şi să-i creştem profesional", a spus Cătălin Stănescu.

Sanador: „Am aşteptat legea mult timp"

Conducerea companiei Sanador spune că abia a aşteptat apariţia legii. „Proiectul reformează întreg sistemul, care este rigid acum", spune Florin Andronescu, director de dezvoltare al companiei. În momentul de faţă, Sanador are contract cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru anumite servicii de urgenţă. Firma asigură transportul şi consultaţii la domiciliul pacienţilor cu cele trei ambulanţe, dintre care una e de tip C, cu dotări de top, şi celelalte două, de tip B. Însă, spre deosebire de alte companii din domeniu, are şi propria unitate de primiri urgenţe (UPU) la spitalul din Capitală. „Aici avem 12 linii de gardă şi cred că acesta va fi atuul nostru la eventualele negocieri cu casele de asigurări, pachetul de UPU cu ambulanţe", ne-a declarat Florin Andronescu. Compania îşi doreşte să intre în sistemul integrat de urgenţă şi, la nevoie, va recruta personal nou din spitalele publice.

"Avem capacitatea şi fondurile necesare pentru a investi în servicii medicale de urgenţă."
Dr. Cătălin Stănescu
director general Nei Medica

"Aşteptăm cu interes forma finală şi adoptarea legii. Bineînţeles, şi normele de aplicare."
Dr. Eduard Sersea
director general Ambulanţa BGS

Alina Mungiu şi IPP pun legea la zid

Simona Popa

Societatea Academică Română (SAR), prin Alina Mungiu Pippidi, şi Institutul de Politici Publice (IPP) critică proiectul legii privind reorganizarea sistemului sanitar şi formulează anumite observaţii.

„Tot statul stabileşte preţurile"

Prof. Mungiu susţine că proiectul nu rezolvă principala problemă a sistemului, cea a numărului insuficient de contribuabili şi nici a celei a plăţilor informale. „Sistemul de stat, cel cu acces pentru săraci, va rămâne subfinanţat, va fi chiar mai drastic subfinanţat, deci aici vor rămâne cel mai prost plătite cadre care vor trebui cumva subvenţionate direct de populaţie (bani sau cadouri în natură)", spune reprezentantul SAR.

Alina Mungiu Pippidi dă un exemplu: „Dacă am plăti direct, din buzunar, pentru ambulanţe, probabil că în timp s-ar dezvolta un serviciu de calitate mai bună la un preţ corect (pe care însă destui nu l-ar putea plăti, deşi economic ar fi preţul just). Dacă însă nu plătim direct, ci aceste servicii concurează toate la un anumit fond de stat, statul va stabili de fapt preţul şi ce firmă e mai eficientă, în mod arbitrar şi preferenţial, cum îi e felul".

O afacere de 8 miliarde de euro

IPP respinge proiectul Legii sănătăţii, pe care îl consideră „o afacere de 8 miliarde de euro anual pentru asigurătorii privaţi, din care lipseşte grija pentru nevoile pacienţilor". Instituţia transmite că proiectul nu se preocupă temeinic de îmbunătăţirea calităţii actului medical, dar insistă să privatizeze netransparent, radical şi cu mari premise de abuz, actualul sistem de sănătate, fără o minimă analiză de impact a măsurilor anticipate.

„Proiectul de lege nu contribuie la soluţionarea acestor probleme atâta vreme cât nu aşază în centrul preocupărilor principalul beneficiar al serviciului de sănătate: cetăţeanul, transferând practic resursa financiară în administrare privată, fără a stabili cine poartă responsabilitatea ultimă a gestionării actului medical".

Alina Mungiu Pippidi

IPP acuză iniţiatorii că au lansat proiectul în lipsa unor informaţii-cheie, cum ar fi conţinutul pachetului de servicii de bază, normele de aplicare a coplăţilor în sistem, pe care urmează să le reglementeze ulterior. „Conţinutul următorului pachet de bază este crucial pentru înţelegerea de către public a serviciilor ce vor fi (parţial) plătite din contribuţiile achitate lunar şi peste care vor interveni o serie de servicii contra cost, intermediate de asigurător. În acelaşi context, stabileşte o serie de drepturi pentru asigurătorii privaţi ai serviciilor de sănătate care se vor implica în furnizarea serviciilor, dar nu şi sancţiuni", susţine apelul IPP.

"Sistemul de stat, cel cu acces pentru săraci, va rămâne subfinanţat."
Alina Mungiu Pippidi
expert SAR

Băsescu: „Există interese gigantice"

Preşedintele Traian Băsescu a susţinut că există interese gigantice pentru neadoptarea Legii sănătăţii, insistând că nu doreşte să dea nume. „Sunt cei prin mâinile cărora trec milioane fără ca aceşti bani să se regăsească în modernizarea sistemului", a arătat Băsescu. El a insistat că noul proiect a fost primit cu „furie" din cauza „dezinformării", dar că prevederile lui nu fac decât să îmbunătăţească situaţia din acest domeniu ce nu a progresat, în ciuda banilor investiţi.

Referindu-se la SMURD, preşedintele a ţinut să spună că nu a fost creat de un om, statul făcând eforturi uriaşe pentru acest sistem. „SMURD nu a fost creat de un om. Statul român a făcut eforturi uriaşe pentru dotarea SMURD şi a Ambulanţei. A fost creat cu banii românilor, nu a venit niciun personaj din ţara asta cu banii în buzunar", a subliniat Băsescu. El a mai declarat că a avut o discuţie telefonică cu demisionarul Raed Arafat şi că la Cotroceni nu a ajuns niciun raport al acestuia privind Legea sănătăţii.

Contract dubios la Braşov

Simona Suciu

Anchetatorii susţin că, potrivit informaţiilor pe care le deţin, Ambulanţa Braşov ar fi favorizat o companie privată - „Asistenţa SOS" SRL, care îi aparţine fostului director al Direcţiei de Sănătate Publică Braşov, Cătălin Şeitan. Firma asigură asistenţă medicală la domiciliu în baza unui contract încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate. Se fac cercetări sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu.

Şapte curse pe zi

„A fost vorba despre o sesizare din oficiu în acest caz. Momentan, dosarul este în faţa premergătoare şi nu s-a început încă urmărirea penală. S‑au ridicat documente de la instituţiile publice sanitare, dar şi de la firma privată. S-au audiat persoanele cu funcţii de conducere în aceste instituţii, dar şi angajaţi de la Ambulanţa Braşov şi firma privată", ne-a declarat Monica Munteanu, purtător de cuvânt la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov.  Totul a pornit de la o hârtie semnată de medicul-şef operativ al Ambulanţei, dr. Magdalena Piroska, în care scria că instituţia trebuie să acorde, zilnic, şapte curse companiei private.

Dr. Magdalena Piroska

„Când s-a semnat contractul cu firma privată, s-a calculat că o cursă durează aproximativ 45 de minute, iar conform programului firmei, echipajele acesteia puteau asigura până la şapte curse pe zi. Greşeala mea a fost că nu am citit fiecare virgulă din hârtia care a fost afişată la dispecerat şi a apărut că trebuie efectuate minimum şapte curse pe zi. Însă au existat zile în care au fost distribuite doar două curse şi altele în care s‑au făcut nouă curse", ne‑a declarat dr. Piroska.

De ce a apărut un privat?

Medicul spune că s-a apelat la serviciul privat deoarece Ambulanţa Braşov se confruntă cu o criză acută de personal. Au doar nouă medici, practic, doi pe tură. Unul dintre ei pleacă aproape zilnic pentru a duce pacienţi la alte centre medicale din ţară, astfel că un singur medic nu poate acoperi toate solicitările. Pacientul nu plăteşte însă nimic. Firma îşi decontează serviciile la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate.

Patronul firmei „Asistenţa SOS" SRL se apără. „Nu este problema mea că o singură firmă din Braşov are parteneriat cu Ambulanţa. Orice firmă care are autorizările necesare de la Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională poate face acest lucru", a spus Cătălin Şeitan, la finele lunii septembrie 2011, la declanşarea scandalului.

În acest moment, Ambulanţa Braşov nu mai are director după izbucnirea scandalului. Luna viitoare urmează să se organizeze un concurs pe post.

"Greşeala mea a fost că în hârtii a apărut că trebuie efectuate minimum şapte curse pe zi."
Dr. Magdalena Piroska
medicul şef operativ al Ambulanţei Braşov