Bacteriile ne pot salva de încălzirea globală

O mlaştină fosilizată ne garantează că astfel de perioade au mai fost pe Pământ. Rămăşiţele fosilizate ale unei mlaştini de acum 55 milioane de ani, din sud-estul Angliei, pot

O mlaştină fosilizată ne garantează că astfel de perioade au mai fost pe Pământ.

Rămăşiţele fosilizate ale unei mlaştini de acum 55 milioane de ani, din sud-estul Angliei, pot constitui principala probă în cazul procesului încălzirii globale, fiind dovada faptului că astfel de fenomene au loc periodic, independent de activitatea omului, spune Richard Pancost, un geochimist de la Universitatea din Bristol.

Această mlaştină a fost, la vremea ei, o adevărată "pompă" de gaze ce provoacă efectul de seră şi studiul ei ne dezvăluie mecanismul acestui teribil fenomen, cu efecte atât de devastatoare asupra mediului ambiant.

Analiza sedimentelor găsite în sud-estul Angliei sugerează că încălzirea globală a fost provocată, acum 55 milioane de ani, de emisiile de metan care se ridicau în atmosferă de pe întreg Pământul. Metanul ieşea din adâncurile Pământului sau era rezultatul procesului masiv de putrefacţie a plantelor din zonele umede. Căldura provocată de efectul de seră accentua şi accelera întreg fenomenul.

Cercul vicios făcea ca, la un moment dat, totul să se accelereze. Exact cum se întâmplă şi astăzi. Profesorul Richard Pancost, de la Universitatea din Bristol, care conduce studiul, estimează că, în acele vremuri, temperatura medie anuală nu a crescut cu mai mult de 2 până la 6 grade Celsius. La fel se întâmplă şi azi, iar urmările vor fi similare.

Sedimentele nu mint

Prin determinările care s-au făcut în timpul analizei sedimentelor din mlaştină s-a putut trasa un grafic al evoluţiei climei cu o sută de ani înainte de încălzirea globală şi încă o sută de ani după. Profesorul Pancost spune că bacteriile de atunci au renunţat la modul tradiţional de hrană şi au început să consume metan, gazul care învăluia întreg Pământul. Atunci, cercul vicios s-a rupt şi lucrurile au revenit la normal. "Ne interesează foarte mult cum a reacţionat natura la această încălzire bruscă", spune geochimistul într-un articol publicat în "Nature".

Datele obţinute de el ne conduc spre concluzia că şi în anii care vor urma se va întâmpla la fel. "Multe specii se vor adapta la noile condiţii, schimbându-şi modul de hrană, iar altele vor migra sau vor dispărea", spune profesorul. Ploile vor cădea masiv şi apa va accelera procesul de putrefacţie, care va accentua efectul de seră. Adaptarea va fi rapidă, perioada de tranziţie nefiind mai mare de cinci ani.

Salvarea noastră ar putea fi, ca şi în urmă cu 55 milioane de ani, bacteriile care consumă metan, cu ajutorul cărora se pot "astupa" fisurile prin care acest gaz iese din scoarţa terestră şi pătrunde în atmosferă. (Sabina Tudor)