Autorităţile nu vor inunda Insula Mare a Brăilei

Călmăţuiul nu se mai poate vărsa în Dunăre

Apele ameninţă localităţile Măraşu şi Măgureni din judeţul Brăila. "Pentru ca digurile să reziste furiei apelor, se utilizează saci de pământ, fascine, pari şi nailoane. Am solicitat ca armata să trimită un pluton alcătuit din 30 de militari, care vor trebui să ajute la lucrări şi vor patrula pe diguri pentru a semnala apariţia unor pericole", a declarat prefectul Nicolae Mitroi.
şi muncitorii din Insula Mare a Brăilei, angajaţi ai TCE 3 Brazi, acţionează continuu alături de reprezentanţii A.N.I.F. pentru a preîntâmpina producerea unor eventuale inundaţii. Până în prezent, TCE 3 Brazi a transportat peste 3.000 metri cubi de pământ pentru consolidarea digului şi a încărcat cu pământ 44.960 de saci. Pe lângă cei 413 muncitori care lucrează efectiv, un număr de 71 de persoane asigură paza digului. Au fost depozitate în condiţii sigure 42 combine, 2.760 tone de îngrăşăminte, 496 tone de sămânţă şi întreaga cantitate de 84 tone pesticide. O delegaţie din partea Ministerului Agriculturii s-a aflat marţi şi miercuri în Insula Mare a Brăilei pentru a evalua la faţa locului situaţia. şeful delegaţiei, Gheorghe ştefan, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, a fost trimis de ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, pentru a urmări care este situaţia în judeţele Brăila, Galaţi şi Tulcea. ştefan ne-a declarat că nu se pune problema unei deversări controlate a Dunării în Insulă. "Este exclusă o asemenea variantă. Insula Mare a Brăilei prezintă o importanţă economică deosebită, iar apoi mai sunt şi 9 localităţi, mii de locuitori şi nu ne permitem să acoperim bunurile acestora cu apă!", a mai precizat ştefan. Ziua de astăzi va fi cea mai dificilă pentru Insula Mare a Brăilei. "Suntem pregătiţi să intervenim cu două remorchere fluviale, un detaşament de salvare şi un ceam, pentru evacuarea populaţiei şi a bunurilor materiale. Ca mână de lucru pentru refacerea digurilor avem la dispoziţie un detaşament de 30 de militari. Putem asigura cazarea a maxim 100-150 de sinistraţi, în condiţiile în care efectivele unităţilor nu se încazarmează", ne-a declarat comandorul Gheorghe Dragomir, şeful componentei fluviale. O altă zonă cu probleme este Berteştiul de Jos, unde Călmăţuiul nu se mai poate vărsa în Dunăre, din cauza debitului şi a cotelor prea mari. Din această cauză au fost afectate 12 gospodării.