Autonomia trebuie acceptată şi de majoritate

Ministrul de externe de la Budapesta, Kinga Goencz, a participat recent la deschiderea consulatului român de la Gyula, unde minoritatea românească din Ungaria beneficiază de o autoguvernare. În

Ministrul de externe de la Budapesta, Kinga Goencz, a participat recent la deschiderea consulatului român de la Gyula, unde minoritatea românească din Ungaria beneficiază de o autoguvernare. În interviul acordat în exclusivitate Adevărului, Goencz îşi exprimă susţinerea pentru autonomia administrativă, solicitată de maghiarii din România pentru ţinutul secuiesc.

- Legea statutului minorităţilor nu a fost încă adoptată de parlamentul român. Susţineţi în continuare autonomia culturală pentru minoritatea maghiară şi necesitatea unei astfel de legi?
- Sper ca Legea statutului să fie adoptată cât mai curând de parlamentul de la Bucureşti. Cred că ar trebui să ne uităm la sistemul de guvernare din Ungaria, unde minorităţile, inclusiv cea românească, au autonomie culturală şi şcoli în limba maternă. Noi credem în autonomia culturală şi educaţională, ajută oamenii să aibă o identitate naţională puternică şi, în acelaşi timp, îndeplineşte angajamentele asumate de guvern privind respectarea drepturilor comunităţilor minoritare. Toţi cetăţenii Europei au identităţi multiple şi de aceea cred că autonomia culturală este un lucru pozitiv şi pentru populaţia majoritară care trebuie să dea dreptul la exprimarea identităţii minorităţilor.
- O parte din UDMR şi asociaţiile civice maghiare din România, precum UCM, cer autonomie administrativă pe criterii etnice. Ce părere aveţi?
- Dacă te uiţi în jurul tău, în Europa, vezi şi autonomie administrativă, teritorială. Întotdeauna aceste autonomii au în spatele lor poveşti şi negocieri lungi între populaţia majoritară şi minorităţi, în căutarea unor soluţii acceptabile pentru ambele părţi. România şi Ungaria trebuie să construiască în primul rând încrederea între cele două naţiuni. Dacă avem încredere unii în ceilalţi, atunci oamenii nu mai au temeri în legătură cu autonomia administrativă. Eu una nu cred că acest gen de autonomie este un pericol, dar, în acelaşi timp, consider că ea trebuie să fie acceptată şi de populaţia majoritară. În consecinţă, şedinţele de guvern comune ale României şi Ungariei sunt importante pentru că aici discutăm detaliile în legătură cu proiecte culturale, de infrastructură, economie şi educaţie. La rândul lor, aceste proiecte pot fundamenta o relaţie între cele două ţări, bazată pe încredere. Încrederea reciprocă poate duce la un moment dat şi la demararea unor negocieri pentru o autonomie ce o depăşeşte pe cea culturală. Dar cred că, pentru acest lucru, este nevoie să mai treacă timp. Ungaria se va strădui în acest sens.
- Care va fi mesajul unui manual de istorie comun pentru România şi Ungaria?
- Este foarte important că s-a decis formarea unui grup de lucru mixt care să regândească istoria. Pentru că şi astăzi istoria este foarte importantă. Trebuie să ştim cine ne-a fost duşman şi cine ne-a fost prieten. În şedinţa de guvern comună a României şi Ungariei, care a avut loc la Budapesta săptămâna trecută, s-a decis reabilitarea mai multor monumente de însemnătate pentru ambele ţări. Printre acestea se află statuia lui Matei Corvin din Cluj, Castelul de la Lăzăreni şi Biserica din Derj.

Europenii acceptă mai multe soluţii
Italia, Spania, Danemarca şi Marea Britanie sunt o parte din statele europene care acceptă autonomii administaive. În general, autonomia presupune existenţa unui guvern şi a unui parlament regional, precum şi cea a unor legi care să protejeze identitatea naţională şi să garanteze drepturile acestora. Autonomia garantată de Italia provinciei Tirolul de Sud, unde 60 la sută din populaţie este vorbitoare de limbă germană, a aplanat conflictul de ordin politic dintre Roma şi Viena. Autonomia garantează aici accesul la toate formele de învăţământ în limba maternă, precum şi folosirea limbii germane în administraţie. Insulele Aland aparţinând Finlandei, unde majoritatea populaţiei este de origine suedeză, autonomia presupune că limba oficială este suedeza, iar instituţiile locale pot adopta legi în diverse domenii, cu excepţia politicii externe, independent de legislativul de la Riga. Alsacia beneficiază de un sistem propriu de învăţământ în limba germană, în contextul în care tot restul Franţei are un sistem educaţional centralizat. ţara Bascilor şi Catalania beneficiază şi ele de autonomie.