Austeritate la sânge anul viitor
0
Traian Băsescu a declarat că deficitul bugetar pentru anul 2012 trebuie să fie mult mai mic de 3%, dar fără tăieri de pensii şi de salarii.
„Am ajuns toţi la concluzia că trebuie revizuită ţinta de deficit. Datorită costurilor de finanţare, este bine să abordăm bugetul 2012 cu un deficit mult mai mic de 3%", a fost mesajul transmis de Traian Băsescu la finalul unei întâlniri cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, premierul Emil Boc şi membrii Executivului cu atribuţii în domeniul economic. „Datorită situaţiei regionale, bugetul anului 2012 trebuie să fie extrem de prudent. Nu neapărat pentru că nu s-au găsit bani pentru a finanţa deficitul, dar finanţarea deficitului este extrem de scumpă", a explicat Traian Băsescu.
În acest context, şeful statului i-a avertizat pe membrii Cabinetului că va trimite la Parlament, „orice proiect de buget dacă nu va fi transparent la capitolul investiţii". Chiar dacă a vorbit despre limitarea cheltuielilor, şeful statului a declarat că pensiile nu se vor tăia sau impozita suplimentar şi că nu se va pune problema reducerii salariilor în 2012.
„Am făcut împreună o analiză a situaţiei din Uniunea Europeană şi am discutat despre absorbţia fondurilor europene", a explicat Traian Băsescu. Şeful statului a reafirmat că România are o problemă din cauza întârzierii rezolvării problemelor din Grecia. Preşedintele a spus că s-a produs o confuzie în contextul declaraţiilor recente legate de nivelul absorbţiei fondurilor europene. „Nivelul de absorbţie oficial al României este de 14,8% din bugetul alocat", a spus Băsescu. El a menţionat că o problemă importantă este legată de întârzierile din procesul de facturare, menţionând că face un apel către autorităţile locale pentru accelerarea acestui proces.
Criticile lui Traian Băsescu
La reuniunea de la Cotroceni au participat şi miniştrii guvernului Boc cu atribuţii pe zona economică sau pe cea de atragere a fondurilor europene: Gheorghe Ialomiţianu (Finanţe), Leonard Orban (Afaceri Europene), Elena Udrea (Dezvoltare), Anca Boagiu (Transporturi), Sulfina Barbu (Muncă), Ion Ariton (Economie), Valeriu Tabără (Agricultură) şi Laszlo Borbely (Mediu).
Reuniunea de ieri de la Palatul Cotroceni a avut loc după ce preşedintele Traian Băsescu a atacat, în ultimele zile, modul în care acţionează liderii europeni în privinţa crizei economice. „Liderii din zona euro care întârzie la nesfârşit o decizie pentru Grecia fac foarte mult rău nu numai Greciei", a afirmat preşedintele înainte de a pleca la Consiliul European de toamnă. El a amintit faptul că băncile greceşti au „expunere majoră pe piaţa românească". Băsescu a avertizat că "România nu poate plăti la nesfârşit indeciziile liderilor europeni din zona euro".
Aprecieri pentru liderii UE
Duminică, la Bruxelles, Traian Băsescu a început prin a-i lăuda pe liderii UE, dar şi-a menţinut criticile iniţiale. „Este de admirat responsabilitatea pe care şi-au asumat-o statele din grupul euro. Ei plătesc pentru toţi cei care au greşit şi plătesc din bani publici pe responsabilitatea politică a liderilor din aceste ţări", a afirmat Băsescu. „Cred că, în general, toţi ar trebui să privim cu multă seriozitate deciziile lor, chiar dacă trebuie s-o spunem - şi România suferă din această cauză - întârzierile, aşa cum am subliniat şi ieri în discuţiile avute la PPE, întârzierile în decizii au cauzat României probleme serioase", a adăugat preşedintele Băsescu.
"Am ajuns toţi la concluzia că trebuie revizuită ţinţa de deficit. Datorită costurilor de finanţare, este bine să abordăm bugetul 2012 cu un deficit mult mai mic de 3%. ''
Traian Băsescu preşedintele României
Mesajele preşedintelui din ultimele zile
- Liderii UE care întârzie decizia în cazul Greciei, fac rău şi ţărilor din jur, inclusiv României.
- România nu poate plăti la nesfârşit indeciziile liderilor europeni
- Este de admirat responsabilitatea pe care şi-au asumat-o statele din grupul euro pentru că ei plătesc pentru toţi cei care au greşit
- România trebuie să aibă în 2012 un deficit mult mai mic de 3%
- Şeful statului a declarat că pensiile nu se vor tăia sau impozita suplimentar şi că nu se va pune problema reducerii salariilor în 2012.
- Traian Băsescu spune că România nu va tăia din investiţii
- Şeful statului i-a avertizat pe membrii Cabinetului că va trimite la Parlament „orice proiect de buget dacă nu va fi transparent la capitolul investiţii".
Avertismentele economiştilor
Ca parte a Uniunii Europene, România nu se poate rupe de ceea ce se întâmplă în celelalte state membre, în ciuda fundamentelor macroeconomice îmbunătăţite, consideră economiştii. „Deficitul bugetar este mai mic, deficitul de cont curent la fel, ceea ce ne ajută. Facem faţă mai bine situaţiei actuale cu aceste fundamente îmbunătăţite, dar asta nu înseamnă că nu te poţi confrunta cu probleme", a explicat Lucian Croitoru (foto), consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României.
Impactul indeciziilor liderilor europeni se răsfrânge şi asupra României, iar neluarea unor decizii poate afecta economia românească. „Există mai multe canale de transmitere a crizei: un nou val de recesiune este posibil, pieţele de credit sunt tot mai nervoase, iar costul creditării creşte, comerţul este reprimat", a explicat profesorul de economie Daniel Dăianu.
La rândul său, profesorul de economie Aura Socol consideră că România nu are cum să nu fie afectată de ceea ce se întâmplă în zona euro. „Coordonarea imediată a politicilor dictată de la Frankfurt şi Paris este vitală. Cauza principală a haosului prelungit la care asistăm în prezent constă în lipsa de coordonare sau slaba coordonare", a explicat Socol. „Toată lumea aşteaptă să se refacă încrederea. Deciziile nu au venit în acest weekend, trebuie să aşteptăm până miercuri", a mai spus Croitoru.
El a adăugat că lipsa de încredere este determinată de cercul vicios al guvernelor cu deficite nesustenabile, al problemelor sistemului bancar, dar şi al dificultăţilor de finanţare. „Dacă încrederea nu se reface în urma acestor decizii, al căror efect se va resimţi de-abia după întâlnirea G20 care va avea loc la începutul lui noiembrie, va fi afectată creşterea economică, inclusiv în România. Dar eu spun că trebuie să mai aşteptăm, nu are rost să punem carul înaintea boilor", a adăugat Croitoru. ; Adina Vlad
Cum atingem un deficit mult mai mic de 3%?
Autorităţile de la Bucureşti îşi menţin ţinta ambiţioasă de deficit bugetar de 3% din PIB în 2012, ba chiar îşi propun să fie „mult mai mic" de 3%, cu toate că bugetul pe anul viitor pleacă de la o prognoză de creştere economică în scădere, de 2-2,2,3%. Anterior, creşterea PIB din 2012 era estimată la 3,5-4%.
Vor putea guvernanţii să se încadreze într-un deficit mai mic de 3%, în condiţiile în care costul de finanţare este în creştere, iar perspectivele economice se deteriorează? „Un deficit bugetar de 3% în 2012 este posibil. Această discuţie ar trebui reluată după ce se vor lua deciziile la nivel european. Este adevărat că o creştere economică mai slabă îţi pune probleme în atingerea deficitului bugetar", spune Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României. La rândul său, profesorul de economie Aura Socol consideră că „nu este cazul deocamdată să ţintim un deficit bugetar de sub 3%, punând astfel restricţii suplimentare, în condiţiile în care avem nevoie ca de aer de stimularea economiei".
Tăieri draconice
Profesorul de economie Daniel Dăianu consideră însă că un deficit public mai mic de 3% poate fi atins numai prin tăieri masive de cheltuieli, ceea ce ar lovi economia. „Ar trebui să tăiem cheltuieli inutile, să eliminăm cât mai mult din risipă, să reducem achiziţii publice şi să mărim cât mai mult absorbţia de fonduri europene", a explicat Dăianu. Mai mult, el adaugă că România ar trebui să aibă în vedere un plan B pentru situaţia în care Grecia va fi declarată oficial insolventă.
La rândul său, Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată, spune că trecerea de la un deficit de 4,5% din PIB în 2011 la unul de 1,5% în 2012 presupune un efort financiar de trei miliarde de euro - fie că vorbim de reducerea cheltuielilor cu acest nivel, de creşterea veniturilor sau o combinaţie între cele două.
Care sunt mijloacele? „Tăieri de investiţii, din nou. Se poate economisi un miliard de euro din achiziţii publice. Pot creşte însă veniturile, cum ar fi din majorarea impozitelor pe avere", a explicat Voinea. El spune că ţintirea unui deficit mic este un lucru lăudabil, dar Guvernul nu poate să fixeze o ţintă atât de mică, iar creşterea economică să fie sacrificată.
Preşedintele Traian Băsescu declara recent că „României îi va fi foarte greu să susţină financiar un deficit bugetar de 3% din cauza dobânzilor foarte mari care se percep la finanţare. În consecinţă, cu dobânzi mai mari, Guvernul trebuie să găsească soluţii de diminuare a nevoii de împrumut". „Toate analizele pe care le-am făcut ne arată că, datorită condiţiilor de creştere a costului finanţării, practic ar fi extrem de greu să susţinem financiar un deficit de 3%, datorită dobânzilor foarte mari care se percep acum la credite şi datorită lipsei banilor", a spus Băsescu.
Băsescu va explica la Bruxelles de ce România nu cheltuieşte banii de la Uniunea Europeană
Preşedintele Traian Băsescu va discuta astăzi cu şeful Comisiei Europene, Jose Barroso, la Bruxelles, despre banii UE nefolosiţi de România şi alocaţi prin fonduri structurale. Bucureştiul e într-o poziţie deloc confortabilă: are cea mai mică rată de absorbţie din UE, plăţile blocate pe unul din programele care funcţiona şi se angajează să atragă 20% din banii UE anul viitor, în condiţiile în care a cheltuit 3,7% din bani din 2007 până acum.
O posibilă relocare de fonduri între programe este şi ea posibilă la fel ca şi o discuţie concretă despre proiectele pentru care România ar putea beneficia de o rată de cofinanţare de 95%. Preşedintele CE a anunţat duminică după Consiliul European că statele membre au fost de acord cu această măsură excepţională de care vor beneficia, de anul viitor, şase state UE.
Ministrul român pentru Afaceri europene, Leonard Orban, a fost săptămâna trecută la Bruxelles la discuţiile despre viitorul buget al UE. „Vreo cinci ore am stat în discuţii. Avem o mare prioritate, să reușim să îndeplinim condiţionalităţile, astfel încât să putem relua transmiterea de cereri de rambursare către Comisie", a spus Orban. Până atunci, toate proiectele pentru care Bruxelles-ul a făcut plăţi şi care au implicat achiziţii publice trebuie verificate.
Se încarcă comentariile...
