Au lăsat oraşul pentru o păstrăvărie în munţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
De câte ori vin clienţii, Doru Cutuş prinde păstrăvii cu minciogul
De câte ori vin clienţii, Doru Cutuş prinde păstrăvii cu minciogul

Familia Cutuş şi-a urmat visul şi a ales să părăsească Oradea pentru un loc în Munţii Pădurea Craiului, unde şi-a dezvoltat propria afacere cu bani europeni, dar şi un colţ de rai.

Doru şi Adriana Cutuş au stat o viaţă întreagă la oraş. Adriana a fost bucătăreasă, iar Doru distribuia piese auto. Au un băiat, Vlad, în vârstă de 23 de ani, student la Facultatea de Ştiinţe Economice din Oradea. Câştigurile lor nu erau foarte mari, aşa că au decis să încerce şi altceva, mai ales că n-aveau ce pierde.

La 7 kilometri de sat

În urmă cu şase ani, ei au hotărât să lase totul în urmă şi să înceapă o nouă etapă din viaţa lor, departe de agitaţia cotidiană şi de aerul poluat al oraşului. Doru şi Adriana au ales comuna bihoreană Roşia, situată la peste 80 de kilometri de Oradea. Cu o suprafaţă de 7.252 de hectare, Roşia e una dintre cele mai mari comune din ţară şi numără şapte cătune şi două sate. Cei doi au decis să se aşeze departe de satul Roşia, la peste 7 kilometri, în Munţii Pădurea Craiului. 

Afacerea a început cu fonduri europene. Doru şi Adriana au ales să depună un proiect Sapard, pentru o păstrăvărie,  în valoare de 85.000 de euro, jumătate din această sumă fiind nerambursabilă. Doru Cutuş (43 de ani), care a depus proiectul, este cel care a crezut cel mai mult în realizarea lui. „Prima dată a fost pasiunea pentru peşte şi abia apoi a venit afacerea. Am început proiectul în 2006, l-am finalizat în 2009, iar acum am ajuns să reproducem puietul nostru", spune Doru.

„E un peşte nobil"

Bazinele sunt construite din piatră, ceea ce oferă o calitate mai bună păstrăvului. Cum în faţa casei se găsesc două văi, nici alimentarea bazinelor cu apă n-a fost o problemă. „Bazinele din piatră oferă calitate păstrăvului. Am vrut să fie în mediul lui natural, să aibă o carne bună. Păstrăvul este un peşte nobil. E cel mai bun, datorită bazinelor de piatră. Specialiştii spun că bazinele de beton atrag foarte multe toxine", susţine bărbatul.

Aşa arată căsuţa ridicată în mijlocul naturii

Nu i-a fost deloc uşor să intre pe piaţă, dar a ştiut că numai după ce îşi promovează marfa va putea să o şi valorifice. „Ca în orice afacere, cel mai important este să fii cunoscut. Un an şi jumătate doar am prezentat marfa la pensiunile din Arieşeni, judeţul Alba. Am studiat şi alte păstrăvării şi am încercat să fur câte ceva de la fiecare", ne-a povestit Doru. Strategia a dat rezultate. Păstrăvul din bazinele lui este cel mai apreciat în zonă. O recunoaşte atât Florin Bonca, primarul comunei, cât şi locuitorii din Roşia.

"Scopul nostru nu a fost să ne îmbogăţim,  ci să trăim în natură şi să ne câştigăm pâinea cea de toate zilele. ''
Adriana Cutuş fostă bucătăreasă

Cerere mare

O altă dovadă că peştele crescut în păstrăvăria familiei Cutuş este de calitate o reprezintă şi cererea mare. În cele nouă bazine se produc anual 10 tone de păstrăvi. „Nu reuşim să producem cât am putea vinde. Cererea creşte în special în perioada posturilor de peste an, când ortodocşii au dezlegare la peşte, dar şi iarna, odată cu apropierea Anului Nou", ne povesteşte Adriana Cutuş. Cei care doresc să cumpere păstrăv de la familia Cutuş trebuie să ştie că vor plăti 18 lei pe kilogram, dacă iau peste 100 de kilograme, sau 20 de lei, dacă achiziţionează o cantitate mai mică.

Deşi deocamdată nu şi-au recuperat investiţia, Doru şi Adriana nu s-au descurajat. „Ştiam că abia peste şapte ani putem să sperăm la recuperarea banilor investiţi. Scopul nostru nu a fost să ne îmbogăţim,  ci să trăim în natură şi să ne câştigăm pâinea cea de toate zilele", se confesează Adriana. Pe viitor, cei doi doresc să şi poată prelucra peştele, iar băiatul lor, Vlad, are un proiect pe fonduri europene care prevede construirea unei pensiuni.

Măgăruşul Fabrizzio, preferatul familiei

Locul ales de Doru şi de Adriana este de-a dreptul minunat. Liniştea este la ea acasă, iar aerul te îmbie să-l tragi adânc în piept. De cum se face primăvară, ciripitul păsărilor este ceasul deşteptător al familiei Cutuş. Ei recunosc că nu le-a fost uşor, dar susţin cu mândrie că a meritat să dea stresul pe liniştea de care au parte în fiecare zi.  Nu regretă nicio clipă alegerea făcută. „Pentru aşa ceva nu-ţi trebuie curaj, ci ambiţie şi plăcere", crede Doru Cutuş.

Aşa arată căsuţa ridicată în mijlocul naturii

Primii doi ani i-au petrecut într-un vagon, pe care şi l-au amenajat în aşa fel încât să le ofere un minimum de confort. „Nu de puţine ori am plâns. Îmi lipseau oraşul şi facilităţile de-acolo. În primul rând, maşina de spălat şi baia, ca să nu mai spun de bucătărie. Un an am gătit la ceaun, a fost o tabără continuă. Acum, toate acestea au devenit amintire. Dorinţa soţului, dar mai ales a băiatului, şi faptul că el a ales să locuiască împreună cu noi m-au făcut să mă consolez şi toto­dată să mă obişnuiesc aici. Nu m-aş mai întoarce la Oradea" - e convinsă Adriana.

De la vagon s-au mutat în căsuţa de lemn pe care au ridicat-o şi de care sunt tare mândri. Mai au de muncit la ea, dar nu se plâng. În primii ani au trudit pentru păstrăvăria mult visată, care a avut mereu prioritate.

Lebede şi răţuşte

Pe lângă păstrăvărie, familia Cutuş şi-a amenajat şi un mic colţ de rai. Este vorba despre un lac, unde zeci de păstrăvi galbeni îşi întorc fericiţi burţile la soare, unde două lebede atrag privirile cu eleganţa lor, iar câteva răţuşte colorate înoată pline de mândrie.

Adriana Cutuş îl răsfaţă mereu pe măgăruşul Fabrizzio

Peisajul de basm este întregit de prezenţa măgăruşului Fabrizzio, vedeta familiei. Din tabloul perfect nu puteau lipsi nici câinii, patru la număr, care sunt adevăraţii stăpâni ai teritoriului. Niciun străin nu le poate trece teritoriul fără ca ei să-şi anunţe stăpânii. „Câinii ştiu foarte bine care este rolul lor. Suntem mândri de ei, mai ales că într-o zi au prins o vidră care dăduse atacul la peşti", povesteşte Doru.

Găinile fac ouă în pădure

Cotcodăcitul găinilor se aude departe în pădure, iar puii de bibilică sunt prietenoşi. Tot ceea ce nouă ni s-ar părea ciudat, pentru familia Cutuş a devenit o normalitate. „Găinile fac ouă în pădure, ba chiar ne trezim cu câte o cloşcă venind acasă cu vreo zece pui. Când găinile cotcodăcesc, începe concurenţa între Adriana şi Tigru (unul dintre câinii familiei), care adună cel mai repede ouăle", se amuză Doru Cutuş. 

Vara nu-i ca iarna

Nu au vecini, dar nu sunt rupţi de realitate. O antenă specială le aduce programele la televizor, aşa că sunt la curent cu  noutăţile. Deşi au venit de la oraş, s-au adaptat repede. „Dimineaţa ies din casă şi hrănesc o sută de găini, măgăruşii, câinii, puişorii, raţele, lebedele. După aceea urmează peştii. Sunt ultimii, pentru că ei nu pot striga", râde Adriana. Dacă vara n-au probleme cu drumul până în sat, iarna e mai greu, dar Doru şi Adriana spun că peisajul îi face să uite de greutăţi, ba chiar să se considere cea mai norocoasă şi fericită familie.

Adriana Cutuş îl răsfaţă mereu pe măgăruşul Fabrizzio
Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite