Atolul Bikini revine la viaţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La 50 de ani după testele nucleare, în Craterul Bravo, făcut de bomba cu hidrogen, se dezvoltă din nou corali Pe 1 martie 1954, când oamenii de ştiinţă americani au detonat o bombă cu

La 50 de ani după testele nucleare, în Craterul Bravo, făcut de bomba cu hidrogen, se dezvoltă din nou corali

Pe 1 martie 1954, când oamenii de ştiinţă americani au detonat o bombă cu hidrogen pe această mică insulă, una din Insulele Marshall din vestul Pacificului, nimeni nu credea că pe acest atol viaţa va reveni la normal înainte de câteva sute de ani. Cum între anii 1946 şi 1958 au fost efectuate, în continuare, încă alte 20 de teste nucleare, şansele păreau cu atât mai mici. Reapariţia coralilor şi a altor vietăţi marine dovedeşte că puterea de regenerare a biosferei este mult mai puternică decât credeau cercetătorii.

Bomba cu hidrogen detonată atunci, cu numele-cod Bravo, a fost prima de acest fel şi cea mai puternică armă nucleară detonată până atunci, având o putere de 15 megatone, fiind de 1.000 de ori mai puternică decât bomba aruncată asupra Hiroshimei în al Doilea Război Mondial. Suflul exploziei a spulberat tot ce exista pe cele trei insule ale atolului, iar în urma exploziei a rămas un crater cu un diametru de 2 kilometri şi o adâncime de 73 de metri.

Pe insulă, înainte de prima explozie, trăiau aproape 200 de indigeni. Ei au fost strămutaţi în alte insule, aflate la peste 100 kilometri de Bikini (cei mai mulţi pe insula Kili), iar astăzi primesc compensaţii de la guvernul Statelor Unite.

Coralii au deja opt metri înălţime

O echipă de oameni de ştiinţă a efectuat o expediţie de scufundări în Craterul Bravo, făcut de bomba cu hidrogen. Acolo, în mod neaşteptat, cercetătorii au descoperit o impresionantă colonie de corali. "Ne aşteptam să găsim un peisaj lunar, fără viaţă.

Dar ce am văzut e aproape incredibil: s-au format ramuri uriaşe de corali Porites, de opt metri înălţime, care au creat o colonie înfloritoare şi minunat colorată," spune Zoe Richards, membru al echipei de studiu de la Universitatea James Cook din Australia. Cercetătorii cred că refacerea coralilor a fost ajutată de un atol învecinat, care şi-a păstrat o parte din corali chiar şi după explozii. Sporii de la reciful aflat la câţiva kilomteri distanţă au ajutat la refacerea coralilor din atolul Bikini.

Din nefericire, spun specialiştii, cele câteva specii de corali specifice atolului au dispărut definitiv. După un studiu efectuat înainte de testele atomice, acum lipsesc 42 de specii de corali. Măsurătorile arată că, în prezent, radiaţiile sunt destul de reduse în atolul Bikini, însă materialele radioactive s-au acumulat în sol şi în vegetaţia locală, cum ar fi cocotierii. Oamenii de ştiinţă spun că încă nu li se poate permite locuitorilor să se întoarcă în Atolul Bikini în viitorul apropiat.

Experienţele au afectat serios populaţia indigenă

Atolul Bikini se află în Micronezia, din Oceanul Pacific, şi este parte a Republicii Insulelor Marshall. Arhipelagul are 36 de insule, care înconjoară o lagună de aproximativ 600 kilometri pătraţi. Între anii 1946 şi 1958, în Atolul Bikini s-au efectuat peste 20 de teste cu arme nucleare, inclusiv prima testare a bombei cu hidrogen, din 1954. În anul 1968, Statele Unite au declarat atolul Bikini "locuibil" şi o parte din locuitori s-au întors. Totuşi, testele efectuate în anii următori au reliefat prezenţa stronţiului 90, o substanţă radioactivă care se acumula în corpul oamenilor, punându-le viaţa în pericol. În 1978, o echipă de cercetători francezi a evacuat, din nou, insula, după ce s-a dovedit că femeile indigene nu mai puteau duce sarcinile la bun sfârşit din cauza nivelului mare de radiaţii.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite