Atenţie la fraudă!

Modul de organizare a referendumului pentru demiterea preşedintelui României lasă loc multor suspiciuni. Principalul motiv este Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 41 din 5 iulie 2012 care reglementează desfăşurarea votului.

„Adevărul" vă prezintă în continuare care sunt cele mai controversate puncte ale actului normativ, dar şi posibile metode de fraudare.

Fără liste suplimentare

La scrutinul de duminică nu există liste suplimentare pentru alegătorii care nu figurează pe listele permanente, adică pentru cei care nu locuiesc în zona arondată unei secţii de votare. „Legea referendumului nu a conţinut niciodată vreo referire la aceste liste. Este o scăpare produsă de faptul că nimeni nu şi-a pus până acum problema că referendumul ar putea să devină o miză atât de mare între două tabere politice", explică Adrian Moraru de la Institutul de Politici Publice.

Cei care votează pe liste suplimentare vor fi trecuţi cu pixul la sfârşitul tabelului în care apar tipărite numele alegătorilor permanenţi. Mai grav este faptul că numărul cetăţenilor care votează pe liste suplimentare sau al celor care folosesc urnele mobile nu este menţionat într-o rubrică separată în procesele-verbale.

Secţii speciale pentru turişti

Numărul alegătorilor suplimentari a atins apogeul în 1996, când au votat pe astfel de liste aproape 1,9 milioane de români. De la acest record s-a coborât până la 181.000 la alegerile parlamentare din 2008. La acest referendum se aşteaptă o cifră mai mare, ţinând cont de faptul că scrutinul are loc într-o perioadă de vârf a concediilor.

Guvernul a înfiinţat, pentru scrutinul de duminică, numeroase secţii speciale, destinate doar turiştilor. Faţă de alegerile locale, numai pe litoral sunt cu 35 mai multe. În total, la nivelul întregii ţări, vor fi cu 300 de secţii în plus faţă de 10 iunie. În aceste condiţii, cea mai facilă formă de fraudare poate fi votul multiplu care, în absenţa unui soft, este aproape imposibil de probat la nivelul întregii ţări.

Ştampile şi sigilii, la liber

Procesele-verbale nu vor conţine nici evidenţa ştampilelor. Acestea nu mai sunt inscripţionate cu numărul secţiei de votare şi nici numerotate, astfel încât vor fi mai greu de identificat cele care dispar. Altă omisiune o reprezintă lipsa oricărei observaţii despre starea sigiliilor cu care se asigură urnele, ceea ce poate înlesni deschiderea lor şi adăugarea de buletine. Lucru cu atât mai greu de împiedicat din cauza absenţei camerelor video din secţiile de votare.

Buletine greu de numărat

În procesul verbal nu se va consemna într-o rubrică aparte nici dacă numărul buletinelor introduse în urne corespunde numărului celor care au votat. „Singura cale de verificare a acestui proces-verbal este că numărul participanţilor trebuie să fie egal cu numărul celor care au spus DA, plus numărul celor care au spus NU, plus numărul de voturi nule. Acest proces-verbal se poate modifica pe drum, de la secţie la centrul judeţului, printr-o singură acţiune a pixului, pentru că nu există niciun fel de altă cheie de verificare", susţine europarlamentarul Marian Jean Marinescu.

Mai puţine birouri electorale

La referendum, nu vor mai exista birouri electorale locale, la nivelul oraşelor şi comunelor, ci doar câte unul în fiecare judeţ. Astfel, toate contestaţiile vor trebuie rezolvate de BEJ-uri, ceea ce va îngreuna procesul de centralizare a datelor.