Atenţie, şoferi: chiar şi o bere poate fi penală!

Poliţia Rutieră a trimis către Parlament propunerea de introducere a "stării de ebrietate" în Codul Rutier. Aceasta înseamnă că, în curând, am putea vedea şi în România şoferi dând

Poliţia Rutieră a trimis către Parlament propunerea de introducere a "stării de ebrietate" în Codul Rutier. Aceasta înseamnă că, în curând, am putea vedea şi în România şoferi dând "testul beţivului". Adică să încerce să-şi atingă vârful nasului cu mâna sau să meargă în linie dreaptă pentru a demonstra că nu sunt afectaţi de băutură.

În momentul de faţă, conducerea pe drumurile publice de către o persoană care are o alcoolemie de peste 0,80 grame/litru alcool în sânge este pedepsită cu închisoare de la unu la cinci ani.

Odată cu introducerea noţiunii de stare de ebrietate, şoferii băuţi vor putea fi traşi la răspundere penală chiar dacă alcoolemia este sub limita legală, dar reflexele lor sunt grav afectate de alcool.

Spre deosebire de îmbibaţia alcoolică, ce nu poate fi stabilită decât prin mijloace tehnice, diagnosticul clinic al stării de ebrietate se bazează pe modul de comportare.

Conducătorii auto turmentaţi riscă dosar penal chiar dacă au alcoolemia sub 0,8 la mie, dar sunt vizibil afectaţi de consumul de licori bahice: nu-şi ţin echilibrul ori au dificultăţi de vorbire

Poliţia Rutieră a făcut câteva propuneri de modificare a Codului Rutier. Cea mai importantă ar fi introducerea noţiunii de stare de ebrietate ca infracţiune.

Potrivit comisarului de poliţie Paul Toma, de la Direcţia Rutieră, "starea de ebrietate ar urma să fie stabilită de către medicul legist, iar ducerea unui deget pe vârful nasului şi deplasarea în mers sunt doar două dintre testele pe care şoferii vor trebui să le treacă".

În termeni medicali, ebrietatea se defineşte ca fiind starea de tulburare psihofiziologică produsă sub influenţa intoxicaţiei alcoolice asupra însuşirilor psihofizice ale făptuitorului.

Practic, este vorba despre confuzie, dezorientare, alterarea judecăţii, a memoriei, precum şi de tulburări de echilibru şi de coordonare.

În momentul de faţă, Codul Rutier prevede ca faptă penală doar conducerea pe drumurile publice de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 grame/litru alcool pur în sânge. Această infracţiune se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Nu contează alcoolemia

Constatarea stării de ebrietate nu va ţine cont de alcoolemie, ci doar de starea fizică în care se află conducătorul auto. Mai exact, chiar dacă alcooltestul depistează o valoare mai mică de 0,80 grame/litru alcool pur în sânge, persoana care pică testul de ebrietate se alege cu dosar penal.

În momentul de faţă, şoferii depistaţi cu o alcoolemie sub 0,80 grame/litru se aleg doar cu amendă şi cu permisul suspendat pentru 90 de zile.

Spre deosebire de îmbibaţia alcoolică, ce nu poate fi stabilită decât prin mijloace tehnice, diagnosticarea stării de ebrietate se bazează pe modul de comportare, atitudine, orientare în timp şi spaţiu, memorie, mers, siguranţa gesturilor mâinii etc.

În plus, constatarea se poate face pe baza unor probe fizice simple. Comisarul Paul Toma ne-a precizat că, deocamdată, definiţia legală a stării de ebrietate nu a fost stabilită, existând doar o propunere înaintată Parlamentului.

Alegerile au amânat dezbaterile

Proiectul de modificare a Codului Rutier a fost înaintat încă din primăvara acestui an, dar dezbaterile pe această temă au fost amânate din cauza campaniei electorale şi a vacanţei parlamentarilor.

"Aceste modificări sunt de fapt iniţiativele Poliţiei Rutiere în colaborare cu parlamentarii, discuţii avute până în lunile aprilie‑mai. De atunci nu am mai fost chemaţi la discuţii, iar acum parlamentarii sunt în vacanţă", ne-a spus comisarul Toma.

Scuteriştii ilegali, răspundere penală

În afară de introducerea stării de ebrietate, Poliţia mai are şi alte propuneri de modificări, cum ar fi sancţionarea ca infracţiune a punerii în circulaţie pe drumurile publice atât a autovehiculelor, cât şi a vechiculelor neînmatriculate sau neînregistrate. În prezent, legea face referire doar la autovehicule şi tramvaie.

Cum mopedele nu erau trecute în această categorie, fiind considerate vehicule, posesorii acestora, care le conduceau fără a fi înmatriculate, nu puteau fi traşi la răspundere penală. Tot din categoria vehiculelor vor face parte şi utilajele de şantier precum motostivuitoarele sau automacaralele.

Dovada de circulaţie, atributul procurorului

În cazul accidentelor cu victime, poliţiştii au propus ca restituirea permisului de conducere sau prelungirea dovezii înlocuitoare în perioada în care persoana în cauză este cercetată penal să se facă la dispunerea procurorului, şi nu la propunerea acestuia.

În forma iniţială a Codului Rutier, dreptul de circulaţie se poate prelungi, din 30 în 30 de zile, pe toată perioada urmăririi penale de către şeful Poliţiei Rutiere pe raza căreia s-a comis fapta, la propunerea procurorului care efectuează urmărirea penală ori la propunerea instanţei de judecată care soluţionează cauza.

În momentul de faţă, alineatul 6 din articolul 111, care conţine prevederile de mai sus, a fost anulat ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale. Astfel, prelungirea dovezii devine strict atributul procurorului, poliţia având doar rolul de executant.

Campanie pentru educarea şoferilor

Numărul accidentelor de circulaţie a crescut îngrijorător în acest an. Pentru a contracara măcelul de pe şosele, Poliţia Română are în derulare câteva campanii de prevenire.

Şi de această dată s-a recurs la clipuri video cu imagini şocante, în speranţa că şoferii, motocicliştii şi pietonii vor deveni mai conştienţi. Şeful IGPR, Gheorghe Popa, declara la lansarea campaniei "Viteza distruge vieţi" că peste 2.700 de oameni mor, iar alţi aproximativ 7.000 sunt grav răniţi, în fiecare an, în urma accidentelor rutiere.

Cele mai multe dintre acestea sunt cauzate de viteza excesivă, de infrastructură, care nu poate prelua valorile de trafic foarte mari, de inconştienţa participanţilor la traficul rutier, care cred că nu ar putea cădea victime, şi de lipsa educaţiei rutiere.