Astronomii s-au reunit la Vatican

Peste 200 de oameni de ştiinţă, veniţi din 26 de ţări, discută despre galaxii. Grăbiţi şi rareori atenţi la semnăturile care anunţă descoperirile ştiinţifice, gândim a priori că

Peste 200 de oameni de ştiinţă, veniţi din 26 de ţări, discută despre galaxii.

Grăbiţi şi rareori atenţi la semnăturile care anunţă descoperirile ştiinţifice, gândim a priori că Universitatea Papală din Roma este frecventată, în mod obişnuit, de teologi catolici care studiază Biblia. Că Vaticanul este şi un mare promotor al cercetărilor ştiinţifice, mai ales în domeniul astronomiei, este un fapt mai puţin cunoscut.

Astronomi şi fizicieni veniţi din Statele Unite, Marea Britanie, Italia, Germania, Rusia sau Japonia, ţări cu tradiţie şi renume în cercetările asonomice, peste 200 de oameni de ştiinţă au sosit ieri la Vatican şi vor discuta, timp de cinci zile, despre natura şi legile care guvernează galaxiile sub formă de disc.

Iezuiţii studiază Universul

Preoţii iezuiţi care lucrează la Observatorul Astronomic al Vaticanului, ce funcţionează în incinta Castelului Gandolfo, reşedinţa de vară a suveranilor pontifi, sunt unii dintre cei mai erudiţi astronomi din lume. Ei cunosc matematica stelelor la fel de bine ca orice astrofizician laic sau chiar mai bine, dacă ne gândim că beneficiază de toate documentele şi observaţiile ştiinţifice adunate de secole în vasta bibliotecă a Vaticanului. Aceşti astronomi se uită pe cer şi încearcă să regăsească acolo indiciile oferite de Biblie.

Deşi sunt convinşi că Dumnezeu a creat lumea, ei au studiat astronomia cu sârg şi competenţă, dar se declară gata să caute originile Universului cot la cot cu alţi savanţi, sub deviza "inteligenţa omului vine de la Dumnezeu".

Găuri negre şi simulări matematice

Părintele Jose Funes discută cu dezinvoltură despre "găuri negre" sau "simulări matematice ale mişcării galaxiilor" şi e convins că Dumnezeu se bucură când oamenii studiază şi învaţă din opera Lui. "Cei 13 călugări savanţi de la Observator au făcut descoperiri interesante despre galaxii şi vor să le comunice comunităţii ştiinţifice", explică el scopul acestei întâlniri-maraton. Trebuie spus că este pentru a doua oară când oamenii de ştiinţă sunt invitaţi la dezbateri alături de călugări, o altă întâlnire de acest gen fiind cea din anul 2000, când s-a discutat tot despre galaxii.

Biserica nu se teme de ştiinţă

Părintele Funes şi cei 13 călugări astronomi vor să arate lumii că Biserica nu se teme de ştiinţă şi e gata să o îmbrăţişeze, întrucât studiul naturii, fie ea şi cosmice, este o îndeletnicire pe placul lui Dumnezeu. După ce iniţial s-a opus astronomiei, acum Vaticanul este un promotor al acestei ştiinţe. "Nu există adevăr descoperit de cercetătorii laici care să contrazică adevărul lui Dumnezeu.

Adevărul nu poate contrazice un alt adevăr. Biserica nu are niciun motiv să se teamă de ştiinţă", spune şi părintele Guy Consolmagno, care gestionează o impresionantă colecţie de meteoriţi, adunată timp de secole de preoţii catolici din întreaga lume. Conferinţa vrea să ajungă la un consens internaţional privind modul în care s-a format Calea Lactee, galaxia noastră, precum şi cele asemănătoare ei.

Conform documentelor, Biserica Catolică a început să studieze serios astronomia în anul 1582, când Papa Grigorie al XIII-lea a desemnat un comitet de preoţi să examineze implicaţiile reformei calendarului gregorian. Construcţia Observatorului a început în anul 1891, sub directa îndrumare a Papei Leon al XIII-lea, care a combătut ostilitatea Bisericii faţă de ştiinţă.