Aprecierea leului a încurajat creditele în valută

Evoluţia cursului de schimb a determinat, în iunie, o creştere cu 10 la sută a împrumuturilor contractate de populaţie În luna iunie comparativ cu mai, moneda naţională s-a apreciat

Evoluţia cursului de schimb a determinat, în iunie, o creştere cu 10 la sută a împrumuturilor contractate de populaţie

În luna iunie comparativ cu mai, moneda naţională s-a apreciat cu peste patru procente. Iar evoluţia cursului de schimb a fost favorabilă activităţii de finanţare în valută, mai ales în cazul populaţiei. În schimb, economisirea în lei sau dolari a fost dezavantajată, înregistrând chiar scăderi.

Soldul total al creditului neguvernamental s-a majorat, în luna iunie comparativ cu mai, cu circa 2,4%. Totuşi, datele publicate de Banca Naţională arată faptul că populaţia, deşi s-a orientat şi spre finanţările în monedă naţională, pe primul loc au fost împrumuturile în valută. Astfel, soldul total al creditelor în lei acordate populaţiei s-a ridicat la 27,88 miliarde de lei, cu 3,5% mai mult decât în luna anterioară.

Pe de altă parte, împrumuturile în valută au sporit până la aproape 6,8 miliarde de euro. Iar comparativ cu luna mai, soldul finanţărilor în valută s-a majorat cu aproximativ 10%.Spre deosebire de preferinţele populaţiei pentru credite, companiile au ales, în principal, finanţări care nu implică asumarea riscului valutar. Astfel, soldul împrumuturilor denominate în lei s-a ridicat, în iunie, la peste 29 miliarde de lei, cu circa 3,2% mai mult decât în luna precedentă.

Economisirea în valută, descurajată

Simultan, soldul creditelor în valută, care a ajuns la echivalentul a 9,87 miliarde de euro, a înregistrat o creştere de numai două procente.

Spre deosebire de activitatea de creditare, economisirea în valută nu mai este atractivă nici pentru populaţie, nici pentru companii. Valoarea depozitelor în bănci ale populaţiei şi firmelor din ţara noastră a crescut cu 2,2% în iunie faţă de luna anterioară până la 100,43 miliarde de lei, ca efect al majorării depozitelor în lei într-un ritm care a compensat declinul economiilor în valută.

Totodată, valoarea depozitelor populaţiei şi companiilor a crescut, în intervalul iunie 2006 - iunie 2007, cu 23,5% în termeni nominali. Astfel, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei s-au majorat în iunie cu 3,5% faţă de luna precendentă, până la 35,33 miliarde lei. Iar la la finele primului semestru din 2007, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere nominală cu 46,4% faţă de 30 iunie 2006. Simultan, economiile în lei ale firmelor au avansat în iunie cu 3,8% faţă de luna precedentă, până la 34,37 miliarde lei. La sfârşitul lunii iunie, depozitele în lei ale firmelor au înregistrat o creştere de 17,2% (12,9% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2006.

Pe de altă parte, depozitele în valută ale persoanelor fizice, al căror sold a ajuns la aproximativ 5,56 miliarde de euro, s-au majorat cu numai 2% în iunie comparativ cu mai. Iar transformată în lei, valoarea economiilor în valută ale populaţiei a scăzut cu circa 2,7%.

Totodată, depozitele în valută ale companiilor au înregistrat o creştere lunară de aproape şase procente (în euro). Însă, în intervalul iunie 2006 - iunie 2007, soldul economiilor companiilor au pierdut circa nouă procente.

Riscul valutar, ignorat de clienţii creditelor în valută

De la începutul anului, moneda naţională a câştigat aproape opt procente comparativ cu euro, respectiv 10% comparativ cu dolarul american. Adică, solicitanţii de finanţări în valută au plătit rate mai mici. Totuşi, analiştii avertizează că evoluţia cursului de schimb nu va fi numai în direcţia aprecierii.

Ieri, Banca Naţională a raportat un curs de 3,1204 lei/euro, cu 0,28% mai puţin decât în ziua precedentă. Mai mult, în perioada imediat următoare, piaţa valutară ar putea oferi noi recorduri ale cursului de schimb. Mai ales că, după jumătatea şedinţei de tranzacţionare, nivelul a coborât spre 3,11 lei/euro. Motivul ţine, pe de o parte, de începerea unei noi perioade de constituire a rezervei minime obligatorii, iar pe de altă parte, de o nouă etapă pentru achitarea obligaţiilor către stat.

Adică, instituţiile de credit ar putea apela la resursele financiare în valută pentru a acoperi deficitul de lei, conducând la aprecierea monedei naţionale.

Totuşi, în ultima partea a anului, odată cu majorarea facturilor de import, cursul de schimb îşi va schimba direcţia. Mai mult, analiştii internaţionali consideră că, din cauza adâncirii deficitului de cont curent, moneda naţională riscă să se deprecieze chiar până la 3,60 lei/euro, până la jumătatea anului viitor.