Apele se umfla din nou in vestul tarii

Mii de locuitori din vestul Romaniei au ramas pe drumuri dupa ce apele le-au inghitit agoniseala de-o viata. Inceput acum doua saptamani, cosmarul inundatiilor nu se mai termina. Apele s-au umflat din

Mii de locuitori din vestul Romaniei au ramas pe drumuri dupa ce apele le-au inghitit agoniseala de-o viata. Inceput acum doua saptamani, cosmarul inundatiilor nu se mai termina. Apele s-au umflat din nou, iar autoritatile statului fac, cu greu, fata situatiei. In ultimele 24 de ore, furia viiturilor s-a dezlantuit asupra altor 30 de localitati. In prezent, sunt distruse 175 de asezari omenesti. Au fost evacuate 3.350 de persoane. Oamenii dorm prin corturi amenajate in mocirla, prin scoli, prin alte incaperi puse la dispozitie de autoritati. Pericolul epidemiilor e din ce in ce mai amenintator. Animalele si pasarile scapate cu viata din fata puhoaielor rabda de foame ude sau pline de noroi. Sunt si oameni, care se incapataneaza sa ramana in casele lor cu orice risc. In judetele din vestul tarii, dar si in Hunedoara si in Suceava, au fost nimicite 3.785 de case, 4.957 de anexe gospodaresti, 905 fantani, 339 de poduri si podete, 23 de diguri, 79 de strazi, sute de kilometri de drumuri. Culturile de pe mii de hectare sunt compromise in totalitate, iar Regia Padurilor a inregistrat pagube de miliarde. O batrana de 73 de ani a murit. Guvernul si Parlamentul le cer romanilor sa doneze bani, alimente, haine. Batrani vlaguiti de durere, mame care-si tin strans copiii la piept - singurul lucru care le-a mai ramas -, tineri imbatraniti peste noapte... Oameni care nu mai au nimic. Chiar daca ploile au incetat - cel putin pentru moment -, imaginile de cosmar din satele timisene par sa nu aiba sfarsit. Nicicand oamenii de aici n-au avut mai adanc in suflet durerea Saptamanii Patimilor, nicicand nu s-au simtit mai mici si mai neputinciosi ca acum, nicicand Dumnezeu n-a parut mai departe. Populatia din localitatea Dinias, situata la 20 de kilometri de Timisoara, a fost evacuata, dupa ce apele au ajuns la doar trei kilometri de gospodariile marginase din localitate. Cei evacuati stau laolalta in corturi, in biserici, in cimitire, acolo unde mai exista o limba de pamant uscat. Singurele mijloace de transport sunt tractorul si camionul. Cine are o barca e bogat. Oamenii au devenit statistici, iar satele Otelec, Ionel, Sanmartinu Maghiar, Cruceni, Foeni, Ivanda, Rudna si Sculea doar nume pe harta. Oamenii care nu au vrut sa-si parasesca casele sunt izolati, la mila autoritatilor, care par ineficiente. In Cruceni si Ionel sunt inca oameni care supravietuiesc prin podurile caselor, ce stau sa cada, cu o coaja de paine si ce a mai ramas din proviziile de peste iarna. Dupa ruperea digurilor de pe Timis, apele au ajuns pana la Bega. Din hotar in hotar domneste linistea de moarte, doar trosnetul caselor din vaiuga, pamant batut, care se prabusesc se mai aude. Autoritatile spun ca va mai trece cel putin un an pana cand situatia din localitatile sinistrate va reveni la normal. Liviu Nemes, care detine functia de prim-loctiitor al sefului Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, a declarat ca abia dupa retragerea apelor "incepe greul". "Trebuie sa indepartam aluviunile, sa refacem drumurile, sa reluam alimentarea cu apa, evitand, in acelasi timp, eventuale epidemii cauzate de existenta, sub ape, a mii de cadavre de animale", a mai spus Nemes. Despre fondurile de Guvern destinate sinistratilor, Nemes a precizat ca nu poate cuantifica cu exactitate efectele dezastrului, insa a dat asigurari ca efortul guvernamental de pana acum nu va fi singurul. Generalul a evidentiat si lipsa dotarilor Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, fapt ce a dus, in mai multe cazuri, la intarzierea interventiilor.

Peste o mie de copii au fost vaccinati
Medicamente si dezinfectanti, trimise in zonele inundate
Autoritatile sanitare au hotarat, miercuri, sa trimita in judetele Timis, Arad, Casas-Severin si Hunedoara, puternic afectate de inundatiile din ultimele zile, medicamente, materiale sanitare si dezinfectanti necesare in astfel de situatii. Potrivit hotararii Comitetului Ministerului Sanatatii pentru Situatii de Urgenta, in cele patru judete vor ajunge peste 13 mii de doze de vaccin, din care aproximativ 6.600 sunt de vaccin antihepatic A pentru copii si adulti, peste 5.000 sunt de vaccin antitetanic si aproximativ 2.000 de vaccin antitific. Medicamentele, materialele sanitare si vaccinurile vor fi puse la dispozitia directiilor de sanatate publica din rezerva Ministerului Sanatatii pentru situatii speciale sau vor fi achizitionate pe plan local din resurse speciale destinate acestui scop. Asistenta medicala este asigurata permanent in zonele afectate de cadre medicale specializate si de catre rezidenti din Centrul Universitar Timisoara. In cele patru judete au fost vaccinati, pana acum, aproximativ o mie de copii.

Culturile agricole de pe 30.000 hectare, distruse in totalitate
* Doar 16.000 hectare afectate de ape sunt asigurate
* Guvernul si-a propus sa declare starea de calamitate
Inundatiile din ultimele zile inregistrate in judetele din sud-vestul tarii au compromis in totalitate culturile agricole de pe o suprafata de 29.407 de hectare. Dintre acestea, doar 12.330 hectare sunt asigurate, potrivit Ministerului Agriculturii. Suprafata totala afectata de inundatii este de 103.711 hectare, din care 50.630 hectare reprezinta culturi insamantate fie in toamna anului trecut, fie in primavara acestui an. Alte 21.173 hectare de pasuni si fanete, precum si 31.908 hectare de ogoare au fost distruse de ape. Din intreaga suprafata de terenuri agricole afectate de inundatii, asigurate sunt doar 16.153 hectare, conform datelor ministerului. In judetul Timis, apele au afectat 35.672 hectare, din care 24.163 hectare sunt culturi compromise in totalitate. Alte judete cu pierderi importante sunt Caras-Severin si Braila cu 7.029 hectare, respectiv 3.075 hectare afectate de inundatii. Pe langa culturile vegetale calamitate, producatorii agricoli au inregistrat si pierderi de animale. Marea majoritate a agricultorilor nu dispun de surse financiare pentru a asigura culturile, iar termenul maxim de incheiere a contractelor de asigurare este data de 15 decembrie pentru cele infiintate in toamna si 31 mai pentru culturile insamantate in primavara. Pentru a putea despagubi producatorii agricoli care nu si-au asigurat culturile, Ministerul Agriculturii a elaborat un proiect de ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii 381/2002 privind asigurarea culturilor agricole, precum si un proiect de hotarare pentru declararea starii de calamitate.

Regia Padurilor a inregistrat pagube de peste 100 miliarde lei
Romsilva este dispusa sa ofere lemn pentru locuinte sinistratilor din sud-vestul tarii
Regia Nationala a Padurilor (RNP) se confrunta cu probleme din cauza inundatiilor produse zilele trecute in sud-vestul tarii, inregistrand pagube de peste 100 miliarde lei. "Cele mai mari pierderi se inregistreaza in zona Directiei Silvice Resita unde, ca urmare a distrugerii mai multor drumuri forestiere, cantoane si poduri, pagubele evaluate se ridica la peste 75 miliarde lei", a spus Simion Maftei. Alte Directii care au inregistrat pagube sunt Timis (3,5 miliarde lei), Drobeta-Turnu Severin (1,1 miliarde lei), Arad (1,5 miliarde lei) si Alba Iulia (18,1 miliarde lei). Peste 346 kilometri de drum forestier si aproape 100 de poduri si podete au fost afectate de inundatii. Pentru a veni in sprijinul celor ramasi fara locuinte in urma inundatiilor, directorul Romsilva a declarat ca le va acorda acestora materialul lemnos necesar refacerii caselor.

Studentii de la Politehnica se ofera voluntari
Rectorul Politehnicii Bucuresti, Ecaterina Andronescu, a anuntat ca studentii sai vor da o mana de ajutor sinistratilor la reconstructia caselor. Si parlamentarii au donat sume de bani si au facut apel la populatie, sa ajute cu orice pot.

Sinistratii din Pustinis ii reproseaza premierului sprijinul insuficient
Localnicii comunei timisene Pustinis i-au reprosat, miercuri, premierului Calin Popescu Tariceanu ca autoritatile locale nu i-au sprijinit suficient pe sinistrati in recuperarea pagubelor produse de inundatii, reclamand faptul ca nu li s-au asigurat conditii optime de cazare si nici produsele necesare. Pe un ton ridicat, sinistratii i-au explicat premierului ca sunt nemultumiti pentru ca nu isi pot scoate lucrurile din casele evacuate si nici nu li se permite sa-si hraneasca animalele izolate, aratand ca asteapta sprijinul autoritatilor pentru refacerea locuintelor avariate. "Alimentele primite nu ne incalzesc cu nimic, ma doare lipsa acoperisului deasupra capului", i-au spus localnicii lui Tariceanu. Ei au aratat ca lipsa resurselor financiare ii impiedica sa isi asigure locuintele impotriva calamitatilor naturale. Premierul Tariceanu le-a explicat, la randul sau, pe un ton ferm, ca masurile de prima urgenta au fost, deja, luate si ca lucrarile de refacere a locuintelor si a infrastructurii vor incepe imediat dupa retragerea apelor. "Ce vreti sa facem, sa ridicam un hotel acum? Veti primi ajutoare si va vom sprijini. Toata lumea e cazata, nimeni nu sta sub cerul libert, chiar daca nu e confortul de acasa", le-a raspuns Tariceanu.

Romanii au inceput sa sara in ajutorul victimelor
Autoritatile din Gorj au strans, miercuri, din diverse donatii, peste doua miliarde de lei pentru ajutorarea sinistratilor din Timis, actiuni similare fiind derulate in mai multe judete. Prefectul de Gorj, Stefan Popescu Bejat, si presedintele Consiliului Judetean Gorj s-au intalnit, miercuri, cu sefii unor institutii descentralizate sau cu patroni si directori de societati comerciale si au lansat un apel pentru ajutorarea sinistratilor. Societatea Nationala a Lignitului Oltenia a donat suma de un miliard de lei, cu mentiunea ca toti cei 10.000 de angajati vor renunta, joi, la masa calda pentru a o dona sinistratilor. Complexul Energetic Rovinari va dona, de asemenea, 400 milioane de lei, in timp ce Complexul Energetic Turceni va dona 300 de milioane, administratia mentionand ca poarta negocieri cu sindicatele pentru ca fiecare din cei 3.000 de angajati sa dea cate un tichet de masa in valoare de 65.000 de lei. De asemenea, presedintele CJ Gorj, Ion Calinoiu, a anuntat ca inclusiv primariile din judet vor aduna fonduri de la angajati. Filiala judeteana a Crucii Rosii va amplasa, de joi dimineata, un cort in centrul municipiului Targu Jiu pentru a strange ajutoare de la populatie. La Cluj, Prefectura judetului le-a solicitat clujenilor sa ajute persoanele din vestul tarii afectate de inuntatii si a initiat in acest sens o campanie de strangere de ajutoare pentru sinistrati. "Facem un nou apel catre clujeni sa-i ajute pe cei aflati acum in suferinta. Este normal ca in momentele cele mai grele sa fim alaturi unii de altii, iar eu sper ca spiritul Sfintelor Sarbatori de Paste ne va indemna o data in plus spre acest gest", a declarat prefectul judetului Cluj, Mihail Hardau. Ajutoarele, constand in paturi, haine, incaltaminte, alimente neperisabile, jucarii, rechizite, carti, vor fi preluate zilnic, intre orele 9-14, respectiv 16-20, la sediul Inspectoratului Judetean pentru Situatii de Urgenta Cluj. De asemenea, populatia poate dona bani pentru sinistrati intr-un cont special deschis la BCR. Perioada desfasurarii campaniei este 27 aprilie - 6 mai 2005, iar Prefectura Cluj va lansa un apel catre toate primariile din judet pentru organizarea unor puncte locale de colectare a ajutoarelor. La Bistrita, filiala Societatii Nationale de Cruce Rosie a inceput, miercuri, o actiune umanitara de strangere de fonduri si bunuri materiale destinate persoanelor sinistrate. In paralel, si Primaria Bistrita a inceput o campanie umanitara in trei puncte ale orasului in care locuitorii pot contribui cu alimente neperisabile pentru ajutorarea sinistratilor din Timis. In ultimele zile, inundatiile au afectat peste o suta de localitati din judetul Timis, zeci de mii de hectare de terenuri, drumuri si mii de gospodarii, iar peste 2.400 de persoane au fost evacuate.

Catastrofa de pe Barzava putea fi evitata
Presedintele Consiliului Judetean Caras-Severin, Sorin Frunzaverde, a declarat ca inundatiile catastrofale puteau fi evitate. Pentru ca raul Barzava beneficiaza de unul dintre cele mai complexe sisteme hidro din tara, Sorin Frunzaverde nu isi imagineaza cum a fost posibil ca raul sa fi scapat de sub control. Frunzaverde a cerut demararea unei anchete care sa elucideze modul in care Combinatul Siderurgic din Resita (CSR) a actionat, astfel incat sa impiedice producerea de inundatii. Presedintele CJ a spus ca, deocamdata, nu acuza pe nimeni, dar este necesar sa se stie cu exactitate daca acest agent si-a facut treaba. "Daca lacurile nu au fost pregatite pentru a prelua cantitatea mare de apa, eu cred ca oamenii care au fost afectati de inundatii trebuie sa beneficieze si de altfel de despagubiri si din partea celor vinovati", a declarat Frunzaverde. Replica CSR a venit din partea directorului combinatului, Radu Constantin: "Revarsarea si inundatiile catastrofale care au avut loc in Banatul Montan, in bazinul raului Barzava, puteau fi evitate, aceasta in conditiile in care am fi fost anuntati cu o saptamana inainte de a incepe ploile torentiale". Directorul CSR a mai spus ca in acest caz ar fi avut timp ca barajele de acumulare sa fie golite din timp la jumatate din capacitate, ca sa poata prelua apa de pe versantii Muntelui Semenic. "Din pacate, noi suntem anuntati cu cel mult o zi inainte ca ploile torentiale sa umfle apele. intotdeauna actionam conform regulamentelor si numai impreuna cu Apele Romane. Cand au inceput ploile, in urma cu o saptamana, barajele erau la 75 la suta din capacitate, conform normelor in vigoare", a mai spus Radu Constantin. Situatia avertizarilor a fost luata in discutie si la sedinta de ieri a Comitetului pentru Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA). Specialistii convocati la MMGA au stabilit ca este nevoie de elaborarea unor prognoze meteorologice in detaliu pentru zonele in care sunt prevazute cantitati importante de precipitatii.