Apele Române au intrat în alertă de inundaţii

afirmă Mădălin Mihailovici, directorul general al Administraţiei Naţionale Apele Române

Toată lumea este în alertă. Apele se umflă din nou, pe fondul temperaturilor care depăşesc cu 10 grade Celsius media normală a lunii martie. Deja cotele de inundaţii au fost atinse pe râurile Crasna şi Barcău, iar câteva terenuri agricole au fost inundate. Despre situaţia din acest moment în ţară şi despre măsurile luate de autorităţi ne-a vorbit Mădălin Mihailovici, directorul general al Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR).
- Să fie acesta semnalul primului val de inundaţii pe 2006?
- Este foarte greu de spus acest lucru, dar ceea ce am prezentat în ianuarie la Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă s-a întâmplat. În martie vom avea precipitaţii peste normal în zona de nord şi de vest a ţării. Avem temperaturi de 16, 17 grade Celsius, deşi temperatura normală pentru această perioadă a anului este de 6 grade Celsius. În plus, plouă, deci se produce o topire rapidă a zăpezii. Încercăm să ţinem situaţia sub control. La Mărgău, unde au fost inundate case, situaţia a fost mediatizată în mod eronat. Acolo avem de-a face cu un pârâu necadastrat şi care ţine de comunităţile locale, nu de ANAR. S-a inundat nişte teren, dar sunt zone care nu sunt protejate.
- Iar ne iau inundaţiile prin surprindere?
- Acum nu ne iau prin surprindere, dar putem să ajungem la limitele posibilităţilor tehnice. Cu ceea ce am reparat anul trecut, am adus sistemul la situaţia de dinainte de inundaţii. Aici va trebui lucrat într-un ritm foarte alert şi va fi nevoie de foarte mulţi bani ca să putem creşte gradul de siguranţă prin diferite metode: acumulări nepermanente, baraje, mărirea înălţimii digurilor. Acestea nu se pot face peste noapte şi nu se pot face decât cu bani foarte mulţi.
- Suntem mai bine pregătiţi pentru intervenţie decât anul trecut?
- Toată lumea este în alertă. Dispeceratele ANAR lucrează în gardă dublă, iar directorii de Sisteme de Gospodărire a Apelor din judeţele Maramureş, Satu Mare, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Bihor, Arad, Hunedoara, Alba, Timiş, Caraş-Severin, pentru care s-au dat avertizări, sunt pe teren. Pe Crasna s-au depăşite cotele de pericol şi avem o prognoză care spune că se va ajunge la 630 de metri cubi pe secundă, maximul istoric fiind de 658 de metri cubi pe secundă. Totuşi rezistăm şi se observă o scădere a debitelor. Problema este că a plouat la Cluj, în 12 ore, peste 80 de litri pe metrul pătrat, fantastic de mult pentru intervalul de timp şi pentru perioada asta a anului. De asemenea, în judeţul Bihor a plouat 57 de litri pe metrul pătrat. Situaţia este sub control şi sperăm să se liniştească ploile. Însă sunt temperaturi anormale pentru această perioadă a anului. Ceea ce am văzut pe radar este că, începând de astăzi, temperaturile vor începe să scadă şi atunci fenomenul de topire a zăpezii se va încetini.
- Care ar trebui să fie rolul autorităţilor locale?
- Am scos manualul primarului, manualul prefectului, dar pe mulţi nu-i interesează. Nu-i problema noastră că oamenii nu-şi curăţă rigolele ca să se poată asigura scurgerea apelor. şi oamenii trebuie să înţeleagă că stă şi în puterea lor să facă anumite lucruri. Primarii trebuie să conştientizeze că, în momentul în care primesc avertizările, trebuie să ţină cont de ele. În comuna Mărgău, unde a fost trimisă avertizare, în primărie nu era decât secretara. Primarul şi cu viceprimarul erau plecaţi.