În Anul Porcului, justiţia - sub zodia caltaboşului

>> În 2007, justiţia s-a făcut printre scandaluri. Ineficienţa actului de justiţie şi a luptei împotriva corupţiei este oglindită în miile de dosare returnate procurorilor de către

>> În 2007, justiţia s-a făcut printre scandaluri. Ineficienţa actului de justiţie şi a luptei împotriva corupţiei este oglindită în miile de dosare returnate procurorilor de către judecători.

Războiul DNA - Chiuariu

Anul 2007 ne-a arătat că activitatea unor procurori DNA stă sub semnul dezastrului. Cererea de revocare din funcţie formulată de ministrul demisionar al justiţiei Tudor Chiuariu pe numele procurorului-şef DNA Doru Ţuluş a fost respinsă de CSM. Acelaşi CSM care aruncase pe masă un raport în care consemna rezultate catastrofale ale controlului făcut la DNA.

Încălcarea procedurilor penale, dosare lăsate la "dospit" ani în şir, citări atipice şi chiar plimbarea cauzelor de la un procuror la altul - sunt doar câteva din constatările inspectorilor CSM în urma verificării activităţii procurorilor anticorupţie. Ministrul Chiuariu acuza DNA de "poliţie politică".

Procurorii anticorupţie nu s-au lăsat mai prejos şi, în timp ce urmăreau ştirile tv, i-au întocmit lui Tudor Chiuariu un dosar în care îl acuză că ar fi girat transferul ilegal al unui teren din custodia statului în cea a Poştei Române.

În zodiacul chinezesc, 2007 a fost Anul Porcului. La noi, a fost mai degrabă Anul Caltaboşului… Sistemul judiciar românesc a fost puternic zguduit de scandaluri în 2007. Mii de dosare returnate de judecători procurorilor pentru refacerea urmăririi penale, decizii ale Curţii Constituţionale care au dat peste cap o serie de anchete, un Minister al Justiţiei cu doi miniştri şi un al treilea nominalizat pentru preluarea funcţiei.

Dincolo de anchetele privind fapte de corupţie şi economice, două cazuri au ţinut prima pagină a ziarelor - o sinucidere din dragoste şi o dispariţie misterioasă.

Sinuciderea elevului Bogdan Costache - din dragoste pentru profesoara de limba română - a dus la ample dezbateri. Morală sau imorală, povestea de iubire dintre Ralph şi Corina Vasile s-a terminat brusc, când tânărul de numai 19 ani a ales să-şi încheie socotelile cu viaţa şi s-a aruncat în gol de la etajul 10 al blocului în care profesoara de română locuia cu soţul său.

La scurt timp după tragedie, Corina a renunţat la tot şi a plecat în Anglia. Ea a fost urmată de soţ. Dispariţia avocatei Elodia Ghinescu a rămas încă un caz nerezolvat. Crimă, sinucidere sau chiar o dispariţie? Soţul Elodiei, poliţistul Cristian Cioacă, a fost acuzat de procurori că şi-a ucis soţia, numai că judecătorii au considerat insuficiente probele în lipsa cadavrului şi au decis cercetarea lui în stare de libertate. Dispărută în seara zilei de 29 august 2007, Elodia e de negăsit.

Decizii ale Curţii Constituţionale au zdruncinat "balanţa" justiţiei

Dosare grele au ajuns însă din nou la Parchete, după trei decizii ale Curţii Constituţionale. Astfel, CC a statuat că şi foştii miniştri trebuie cercetaţi după prevederile Legii răspunderii ministeriale, şi nu conform normelor de drept comun.

Excepţia de neconstituţionalitate ridicată în dosarul "Zambaccian", în care fostul premier Adrian Năstase era acuzat de luare de mită, a creat un haos total în sistemul judiciar. Toate dosarele în care foşti miniştri erau cercetaţi sau trimişi în judecată pentru infracţiuni săvârşite în legătură cu funcţia deţinută au fost reluate de la zero.

Nouă actuali şi foşti miniştri au ajuns astfel la Comisia Specială de la Cotroceni, după ce procurorul general al României şi şeful DNA au cerut aviz pentru cercetarea lor. Componenţa Comisiei Speciale a fost ulterior modificată printr-o ordonanţă de urgenţă, declarată după o lună neconstituţională. Astfel că, în acest moment, preşedintele României are mână liberă să dea aviz pentru cercetarea foştilor şi actualilor miniştri, iar legea trebuie pusă în acord cu decizia Curţii.

Cozma - liber, Iliescu - fără învinuiri

O altă decizie a Curţii Constituţionale a statuat că civilii nu pot fi cercetaţi de procurorii militari. Astfel, după 17 ani de anchete, trimiteri în judecată, rejudecări, dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 a fost returnat la Parchetul General. Pus sub învinuire în această cauză, fostul preşedinte al ţării Ion Iliescu a fost scos de sub urmărire penală.

Decizia luată în cazul lui Iliescu a fost explicată chiar de procurorul general Laura Kovesi. Ea l-a criticat în termeni foarte duri pe magistratul militar Dan Voinea, cel care a efectuat procedurile penale în dosar până când Curtea Constituţională a decis că civilii nu mai pot fi cercetaţi de militari. Procurorul general l-a acuzat pe Voinea că nu avea calitatea procesuală să facă urmărirea penală, subliniind că Ion Iliescu nu a fost audiat, nici ca învinuit şi nici în altă calitate, astfel că dosarul nu conţine niciun fel de declaraţii ale sale. "Hotărârile dispuse în ultimul timp de instanţele de judecată în dosarele mari au indus ideea că procurorii întocmesc acte de urmărire penală lipsite de rigurozitatea necesară. Nu sunt dispusă niciun moment să acopăr erori în activitatea procurorilor.

Vreau să spun adevărul indiferent dacă acest lucru ne poate aduce prejudicii de imagine sau nu", declara Kovesi. De altfel, la solicitarea procurorului general, CSM va demara în ianuarie un control de fond la Secţia Parchetelor Militare. Condamnat pentru alte două mineriade - din 1991 şi 1999 -, fostul lider al minerilor din Valea Jiului Miron Cozma a părăsit în acest an, pe 2 decembrie, definitiv, închisoarea, după ce a executat zece ani de detenţie.

Dreptul la apărare, încălcat de legile Monicăi Macovei

A treia decizie a Curţii Constituţionale care a marcat anul 2007 în sistemul judiciar a fost cea prin care CC a hotărât că prin modificarea legilor operată anul trecut de fostul ministru al justiţiei Monica Macovei se încălca flagrant dreptul la apărare. Astfel, Curtea a decis că interzicerea avocaţilor de a fi prezenţi la toate actele de urmărire penală din dosarul clienţilor lor este neconstituţională. Astfel, sute de dosare au fost trimise din instanţe la Parchete pentru refacerea urmăririi penale - pe considerentul că s-a încălcat dreptul la apărare. Specialiştii în Drept au criticat în termeni foarte duri "scăpările" legii Macovei, susţinând că nu s-a vrut reforma, ci s-a urmărit doar imaginea politică.

Dosarul lui Copos - umflat cu 43.000 de euro

Ancheta va fi refăcută şi în dosarul "Loteria" în care fostul vicepremier George Copos a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală. De această dată, cauza restituirii nu a mai fost neaplicarea prevederilor Legii răspunderii ministeriale, ci faptul că DNA nu ar fi avut competenţa soluţionării anchetei, întrucât prejudiciul nu depăşeşte un milion de euro, aşa cum prevede legea privind combaterea şi prevenirea faptelor de corupţie. Mai mult, în motivarea judecătorilor de a trimite dosarul la Parchetul General se arată că DNA "a umflat" prejudiciul, fără vreo expertiză, cu aproximativ 43.000 de euro.

Foşti şi actuali miniştri, în vizorul Comisiei Speciale

Ministrul muncii, Paul Păcuraru - luare de mită
Ministrul demisionar al justiţiei, Tudor Chiuariu - abuz în serviciu contra intereselor publice
Fostul ministru al comunicaţiilor Zsolt Nagy - abuz în serviciu contra intereselor publice şi trădare prin transmitere de secrete

Fostul ministru al agriculturii Decebal Traian Remeş - trafic de influenţă
Fostul ministru al economiei şi comerţului Codruţ Şereş - trădare prin transmitere de secrete
Fostul ministru al apărării Victor Babiuc - luare de mită
Fostul prim-ministru Adrian Năstase - luare de mită şi trafic de influenţă
Fostul ministru al transporturilor Miron Mitrea - luare de mită, instigare la fals şi uz de fals.

Controlul averii lui D.I.P. - un scandal de ochii lumii

Tot anul trecut, ceea ce era la un pas de a ajunge o premieră în Justiţia românească s-a transformat de fapt într-o închidere de dosar. Fostul ministru al industriilor Dan Ioan Popescu a fost acuzat de Comisia pentru Controlul Averilor de pe lângă instanţa supremă că ar fi dobândit ilegal bunuri de peste un milion de euro în mandatul său la Palatul Victoria. Astfel, judecătorii au pus sechestru pe opt terenuri în Azuga şi un apartament în Bucureşti aparţinând fostului demnitar şi soţiei sale.

În cazul în care judecătorii confirmau decizia Comisiei de Control al Averilor, bunurile considerate a fi dobândite ilegal erau confiscate. Dosarul a fost însă închis pe data de 1 octombrie anul trecut, iar Dan Ioan Popescu - primul demnitar român a cărui avere a fost luată la bani mărunţi - a avut câştig de cauză.

Operaţiunea "la sertar"

Potrivit inspecţiei CSM, care a demarat un control în vara anului 2007 la Secţia Parchetelor Militare, au fost găsite mai multe cauze mai vechi de şase luni de la învinuire:
97/P/1990 - Dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, urmărirea
penală fusese începută în decembrie 2004.

75/P/1998 - Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990, urmărirea penală începută în iunie 2005.
187/P/ 1997 - Dosarul Pleşiţă-Carlos "Şacalul", urmărirea penală începută în noiembrie 1998.

Controlul averii lui D.I.P. - un scandal de ochii lumii

Tot anul trecut, ceea ce era la un pas de a ajunge o premieră în Justiţia românească s-a transformat de fapt într-o închidere de dosar. Fostul ministru al industriilor Dan Ioan Popescu a fost acuzat de Comisia pentru Controlul Averilor de pe lângă instanţa supremă că ar fi dobândit ilegal bunuri de peste un milion de euro în mandatul său la Palatul Victoria. Astfel, judecătorii au pus sechestru pe opt terenuri în Azuga şi un apartament în Bucureşti aparţinând fostului demnitar şi soţiei sale.

În cazul în care judecătorii confirmau decizia Comisiei de Control al Averilor, bunurile considerate a fi dobândite ilegal erau confiscate. Dosarul a fost însă închis pe data de 1 octombrie anul trecut, iar Dan Ioan Popescu - primul demnitar român a cărui avere a fost luată la bani mărunţi - a avut câştig de cauză.

Remeş şi boomul caltaboşilor

De departe cea mai puternică lovitură de imagine negativă primită în 2007 de România a fost ancheta privindu-l pe ministrul în funcţie - la vremea respectivă - al agriculturii, Decebal Traian Remeş. Proprietarul unei ferme cu peste 2.000 de porci, Remeş a devenit "vedetă" tv după ce mass-media a dezvăluit că a luat şpagă caltaboş şi palincă. De asemenea, caseta "flagrantului" în care se presupune că Remeş - prin intermediul fostului ministru al agriculturii, Ioan Avram Mureşan, ar fi primit 15.000 de euro mită pentru a aranja nişte licitaţii, a făcut înconjurul lumii.

Remeş şi-a dat demisia din funcţie, iar DNA urmează să stabilească dacă plicul cu pricina conţinea mult trâmbiţata şpagă. Ancheta pornită de DNA cu privire la posibila fraudare a concursului pentru promovarea în funcţii la Parchete a scos la iveală un sistem în care înşişi magistraţii sunt suspecţi de şpăgi "made in Remeş" - peşte, vin, dar şi zeci de mii de euro. Cel mai grav este că printre "mânuitorii" mitei, DNA a nominalizat procurori de la Parchetul General, dar şi judecătorii care nu demult împărţeau legea chiar la instanţa supremă.

Şpaga à la Remeş a explodat şi în curtea justiţiei, după ce mai mulţi magistraţi au fost acuzaţi de mită în cazul fraudării concursului pentru funcţii în Parchetul General