2009 - Anul Astronomiei: de la luneta lui Galilei, la telescopul Hubble (VIDEO)

Anul 2009 este Anul Internaţional al Astronomiei, a hotărât ONU, în cadrul celei de-a 62-a Adunări Generale a Organizaţiei. În acest fel, se marchează 400 de ani de la două dintre cele mai mari realizări din istoria acesteri ştiinţe.

În 1609, fizicianul italian Galileo Galilei foloseşte pentru prima oară telescopul pentru a cerceta cerul pe timp de noapte. În acelaşi an, astronomul german Johannes Kepler îşi publică cea mai importantă lucrare,  “Astronomia nova”.

UNESCO, agenţie aflată în subordinea ONU, va coordona activităţile desfăşurate cu această ocazie, alături de Uniunea Astronomică Internaţională. La ceremonia de deschidere, desfăşurată la mijlocul lunii ianuarie la Paris, oraşul unde îşi au sediul central cele două organizaţii, au participat astronauţi, artişti, diplomaţi şi studenţi din domeniul astronomiei din peste 100 de ţări.

Oamenii s-au uitat mereu către cer pentru a găsi răspunsuri la întrebările “Cum am ajuns aici?” şi “De ce suntem aici?”, a declarat, la gala de deschidere a manifestaţiilor, Koïchiro Matsuura, directorul general al UNESCO.   

Ce s-a întâmplat acum 400 de ani

În 1609,  Galileo Galilei (foto) a îndreptat, pentru prima oară, un telescop către cer, pe timp de noapte, ceea ce i-a permis să observe stele şi planete care nu puteau fi văzute cu ochiul liber. Instrumentul folosit de fizicianul italian fusese proiectat de olandezul Hans Lippershey, un producător de lentile din Middelburg care a încercat, fără succes, să-şi patenteze invenţia.

Cu ajutorul telescopului, Galilei a observat, în apropierea planetei Jupiter, trei stele fixe care s-au dovedit a fi sateliţii acesteia. Totuşi, ideea că existau corpuri cereşti care orbitau în jurul unei alte planete era greu de acceptat la acea vreme, deoarece contrazicea principiile Cosmologiei Aristotelice. Conform acestei concepţii, toate corpurile cereşti trebuiau să se rotească în jurul Pământului. Cercetările lui Galilei, făcute posibile de folosirea telescopului, au ajutat astfel la respingerea ipotezei geocentrice (potrivit căreia pământul se află în centrul Universului, iar toate celelalte corpuri cereşti se rotesc în jurul lui), una dintre cele mai mari reuşite ale Revoluţiei Ştiinţifice.

Tot în 1609, apărea Astronomia nova, a matematicianului german Johannes Kepler (foto), lucrare care avea să revoluţioneze ştiinţa astrelor. Rezultat a zece ani de cercetări, efectuate pe baza observaţiilor astronomului danez Tycho Brahe, Astronomia nova introduce primele două dintre cele trei legi ale lui Kepler, privind mişcarea planetelor.

Prima lege:

Planeta se mişcă în jurul stelei pe o orbită eliptică, în care steaua reprezintă unul din focare.

Până atunci, se credea că planetele se mişcă pe traiectorii circulare, sau traiectorii care pot fi obţinute din suprapunerea mai multor traiectorii circularei egale în perioade de timp egale.

A doua lege:

Linia dreaptă care uneşte planeta cu steaua ("raza vectoare a planetei") mătură arii egale în perioade de timp egale.

Potrivit acestei legi, cu cât o planetă se deplasează  mai repede, cu atât ea este mai aproape de stea. 

Telescopul lui Galilei, la numai 20 de dolari

Cu ocazia Anului Internaţional al Astronomiei, organizatorii vor să le dea ocazia celor pasionaţi de astronomie să îşi cumpere, la un preţ de 20 de dolari, telescoape asemănătoare celui folosit de Galileo Galilei în 1609. Preţul este unul foarte avantajos,d eoarece un telescop care are caracteristicile celui folosit de Galilei costă, în mod obişnuit, aproximativ 400 de dolari.

Cu ajutorul unui astfel de instrument, numit galileoscop, pot fi văzute detaliile reliefului de pe Lună, ateliţii lui Jupiter şi inelele lui Saturn.

Mai multe detalii despre cum puteţi comanda un galileoscop puteţi găsi aici.



Contribuţia românească în astronomie

Încă din mileniul I, universul a fost observat de la sanctuarul dacic din Gradiştea Muncelului (foto), în 1445 episcopul Ioan Vitez pune bazele Observatorului de la Oradea, iar în 1548 Johannes Honterus scrie primele manuale de cosmografie. La 1550, Conrad Haas este primul care foloseşte denumirea "racheta în trepte", iar în 1908 Spiru Haret, Constantin Gogu, Nicolae Coculescu şi Nicolae Donici crează Observatoarele Astronomice de la Bucureşti şi Dubăsari, (acum în Republica Moldova).

Apariţia primului satelit artificial de creaţie românească- Goliat, un cub cu latura de zece centimetri şi masa de 1 kg, proiectat la sfârşitul lui 2005 va readuce România în spaţiu. Microsatelitul va ieşi în cosmos în luna octombrie, la bordul rachetei europene Vega. Iniţial, Vega trebuia lansată pe 1 decembrie 2008, dar din motive tehnice primul zbor de test a fost amânat.

Vezi aici prima animaţie video cu Goliat a fost pusă la dispoziţie de Agenţia Spaţială

Deşi Astronomia nu este disciplină obligatorie în curriculumul şcolar, din 2003 România participă la Olimpiada Internaţională de Astronomie. Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate, în ediţia din 2004 care s-a desfăşurat în Ucraina s-au câştigat două medalii, în 2006, în India, au fost luate două medalii, iar în 2007 au fost cucerite cinci medalii, în Ucraina. Anul trecut olimpiada s-a desfăşurat în Italia, patru medalii au fost câştigate de români.

Anului Internaţional al Astronomiei în România

Activităţile organizate în cadrul Anului Internaţional al Astronomiei (AIA) se adesează în special tinerilor, dar nu se exclude nicio altă categorie de vârstă, deoarece se urmăreşte aducerea în prim plan a ultimelor descoperiri ştiinţifice din domeniu astronomiei. De asemenea este urmărită şi evidenţierea rolului pe care astronomia l-a avut în rezolvarea unor probleme globale. Cum era firesc, acţiunile organizate la nivel local şi naţional, se armonizează cu cele de la nivel regiune şi cele la nivel global sub patronatul UNESCO. 

Printre marile evenimente planificate pentru acest an se număra proiectele: "100 ore de astronomie pe tot globul", Galileoscopul, care îşi propune să ofere milioane de telescoape simple, accesibile, uşor de asamblat şi utilizat, “De la Pământ la Univers”, “Cunoaşterea Universului”, "A 19-a Noapte a Stelelor” (24-26 iulie).

Evenimentul "100 Ore de astronomie( 2-5 aprilie)

La 2 aprilie luna se va afla la Primul Pătrar, o perioadă optimă pentru observatiile astronomice cu publicul. Proiectul se va desfăşura simultan în principalele oraşe ale României unde există planetarii, observatoare publice şi asociaţii de astronomi amatori.

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii şi Astroclubul “Călin Popovici” Galaţi:

- observaţii astronomice solare şi nocturne cu publicul (orele 9.00 – 00.00);

- proiecţii multimedia în Planetariu;

- prezentări diverse şi filme de astronomie pe plasma din observatorul astronomic;

- transmisii live de pe internet;

- inaugurarea foto-expozitiei “Descoperă singur Universul”.

Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu” Bucureşti (foto):

- observaţii astronomice solare şi nocturne cu publicul.

Observatorul astronomic al Palatului Naţional al Copiilor Bucureşti:

- vizionarea de filme documentare şi dezbateri pe tema lor;

- prezentarea cerului cu ajutorul planetariului ;

- observaţii astronomice solare, nocturne: pe terasele observatorului, în cupolă, în Cercul de Astronomie, la Asociatia Astronomică Urania, în Laboratorul de Astrofizică la coelostat, pe esplanada dinspre Parcul Tineretului.

Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Ion Borcea” Bacău - secţia Observatorul Astronomic „Victor Anestin”

(foto):

 - observaţii astronomice solare;

- spectacole de planetariu;

- prezentări multimedia de astronomie;

- filme documentare de astronomie;

- observaţii astronomice nocturne.


 Colegiul Naţional “Roman Voda” – Cercul de Matematică aplicată “Quark de liceu” Roman:

 - lecţii de astronomie pe suport electronic;

- simpozion de astronomie;

- observaţii astronomice solare;

- observaţii astronomice nocturne;

- transmisii live pe internet.

Planetariul Universităţii "Ştefan cel Mare” Suceava (foto):

- observaţii astronomice solare;

- observaţii solare în spectrul radio;

- observaţii astronomice nocturne;

- prezentări multimedia;

- transmisii live pe internet.

Planetariul Baia Mare (foto):

- observaţii astronomice nocturne (21.00 – 00.00).

- vizionări de filme documentare, vizitarea expoziţiilor deschise la planetariu: ”Universul în Mileniul III” şi ”Hubble” (8.00 – 16.00);

- mini-conferinţe pe teme astronomice pentru grupurile organizate (8.00 – 16.00);

- reprezentaţii la planetariu (8.00 – 16.00).

Tulcea:

- grup Şcolar „Anghel Saligny” – prezentări multimedia şi observaţii solare;

- şcoala cu clase I-VIII Nr.12 – prezentări multimedia şi observaţii solare;

- Palatul Copiilor Tulcea - observaţii nocturne;

- liceul „Jean Bart” Sulina, prezentari multimedia – observaţii diurne si nocturne.

Evenimentele AIA în România

Lista observatoarelor, asociaţiilor şi cluburilor de astronomie din România


Imagini capturate de telescopul Hubble