Antreprenorii italieni condamnă excesele împotriva românilor

Pentru zeci de mii de mici întreprinzători din Peninsulă, România înseamnă afaceri profitabile şi teren pentru speculaţii 14.000 de firme active, 300.000 hectare de teren, schimburi

Pentru zeci de mii de mici întreprinzători din Peninsulă, România înseamnă afaceri profitabile şi teren pentru speculaţii

14.000 de firme active, 300.000 hectare de teren, schimburi comerciale de 10 miliarde de euro. Cifrele italienilor din România sunt prea solide pentru a fi afectate de... barbarisme.

La Cilibia, lângă Buzău, localnicii au păreri împărţite despre italienii care au venit aici în urmă cu vreo cinci ani ca investitori. Despre cei care au cumpărat vreo 340 ha pământ arabil, "jos pălăria" - cultivă terenurile, au adus utilaje noi, lucrează cu oameni din sat după tehnologie de ultimă oră. Despre ceilalţi, care au luat la vreo 210 ha, nu se ştie decât că ţin pământurile nelucrate.

"Ce-i drept, îşi plătesc impozitele. Am avut la început ceva probleme, că depăşiseră termenele. Dar până la urmă au plătit corect amenda. Păi, din câte am auzit, la ei impozitul e de 1.000 de euro pe hectar. La noi e de 100 de ori mai mic", spune Felicia Stoian, contabilul-şef al primăriei. Chiar plătind "impozit", italienii cu pământurile pârloagă ies în câştig: când au început să cumpere, un hectar era 2-4 milioane lei vechi, acum deja bate la 30 de milioane.

Situaţia din Cilibia poate fi întâlnită în mai toate câmpiile României. Pe la jumătatea anului, ministrul italian al agriculturii, Paolo de Castro, estima la 300.000 ha suprafaţa totală de terenuri agricole deţinută de firme italiene în România.

Altfel spus, vreo 2% din suprafaţa agricolă a ţării. Investitori mici, dar mulţi Dar, "gata, s-a terminat cu specula, şi asta spre binele vostru, al românilor", spune Marco Rondina, directorul general al Unimpresa România. "Dacă la început veneau mai mult mici întreprinzători, atraşi de preţurile mici, acum încep să vină companii mari din domeniul agro-alimentar, atrase în primul rând de piaţa şi de perspectivele care sunt aici", explică el.

Marco Rondina a venit în România în urmă cu şapte ani, pentru a pune bazele unui patronat care să apere interesele societăţilor italiene din România. În prezent, organizaţia a ajuns la 700 de membri, companii care au, în total, peste 130.000 de angajaţi. Dar italienii din România sunt mult mai mulţi. După ultimele date ale Registrului Comerţului de la noi, sunt înregistrate peste 23.500 de societăţi italiene, cu un capital subscris de 805 milioane de euro. (Următorii clasaţi, investitorii germani, au deschis doar 15.000 de societăţi, dar capital de 1,6 miliarde euro).

Din acestea, directorul Unimpresa crede că doar 14.000 de societăţi sunt active, dar, pentru că e vorba în principal de întreprinderi mici şi mijlocii, "valoarea capitalului social nu este un bun indicator pentru valoarea investiţiilor, care, în realitate, sunt mult mai mari". Se estimează că anul trecut investiţiile directe italiene au depăşit un miliard de euro. Italienii nu au prins prea multe privatizări (cea mai mare este Electrica Muntenia, pentru care Enel a dat peste 800 milioane de euro), dar sunt dinamici pe segmentul investiţii de la zero, de mici dimensiuni.

Sunt în topurile lunare la capitolul majorări de capital şi noi înmatriculări. În ultimul timp au apărut şi investiţii mari, precum cea a Pirelli de la Slatina, peste 150 milioane de euro. Zilnic, numai pe rutele aeriene România-Italia călătoresc în jur de 5.000 de persoane. E clar că aceştia sunt în mare parte oameni de afaceri, manageri - spune Marco Rondina. Iar reprezentantul Unimpresa vede că, cel puţin în următorii ani, traficul se va intensifica, pentru că se vor deschide circa 1.000 de noi firme pe an. Domenii predilecte - construcţiile şi sectorul agro-alimentar.

Patronul italian vine cu lucrătorul român Cu o asemenea comunitate dinamică de afaceri, italienii de la Unimpresa sunt atenţi la tot ceea ce ar putea perturba prezenţa în România. Creşte îngrijorarea privind inflaţia şi cursul de schimb care afectează competitivitatea exporturilor? - zilele trecute s-au întâlnit cu guvernatorul BNR. Găsirea de forţă de muncă devine o problemă? - s-au întâlnit cu ministrul muncii, pentru a discuta modalităţi de motivare a românilor să se întoarcă acasă.

"Eu personal ştiu cazuri de firme italiene care, venind în România, şi-au adus şi echipa de români cu care lucrau în Italia şi în care aveau încredere.

Pentru motivare, le-a dat şi un mic procent din afacere". În sfârşit, dacă în ultimul timp s-au înmulţit cazurile de prigonire a românilor din Italia, oamenii de afaceri au reacţionat prompt. În urmă cu două săptămâni au trimis o scrisoare deschisă de disociere de "atitudinile xenofobe". La începutul acestei săptămâni, s-au întâlnit cu primul-ministru, arătând că "trebuie stigmatizate toate aspectele de deviere a atitudinii referitoare la cetăţenii români în Italia şi a celor italieni în România".

Şi noi am trecut prin situaţii similare. După Război, italienii plecau la muncă în străinătate. Dar, după vreo zece ani, s-au întors şi şi-au deschis propriile afaceri în ţară. Cei mai mulţi au plecat din regiunile agricole, precum Veneto. Acum, această regiune este printre cele mai dezvoltate de la noi", conchide Marco Rondina.

Fără rromi, în autocarele spre Italia

Rromii din Valea Jiului care vor să plece spre Italia au fost avertizaţi de câteva firme hunedorene de transport internaţional că nu li se garantează dreptul de a intra în Italia. Transportatorii le-au spus rromilor să aibă toate actele în regulă şi, chiar şi aşa, tot ar putea avea probleme la graniţa cu italienii.

"Ni s-a transmis să le spunem oamenilor, mai ales rromilor, că s-ar putea să nu fie lăsaţi să intre în Italia", a declarat, ieri, Călin Mileti, reprezentantul unei societăţi de transport internaţional. În semn de protest faţă de atitudinea guvernului de la Roma faţă de români, deputatul PC de Hunedoara, Ionica Popescu a cerut ca toate produsele italiene să fie boicotate de cetăţenii români. (Maximilian Gânju)