Animale politice

Ce-ar face un englez care, deschizînd într-o zi aparatul de radio, ar auzi la BBC că regina-mamă, după ce s-a machit într-o bodegă, l-a ciufulit straşnic pe Tony Blair, apoi, dorind să se

Ce-ar face un englez care, deschizînd într-o zi aparatul de radio, ar auzi la BBC că regina-mamă, după ce s-a machit într-o bodegă, l-a ciufulit straşnic pe Tony Blair, apoi, dorind să se adreseze Camerei Lorzilor, mai bine de jumătate dintre purtătorii de frac şi joben au refuzat să participe la şedinţă, lordul cancelar însuşi dîndu-se opărit pentru faptul că maiestatea sa l-a jignit la o sindrofie.

Ar vota bietul englez abolirea monarhiei sau ar bea liniştit un whisky cu gheaţă?

Acuma, sigur că nici Traian Băsescu nu-i regina Angliei, nici senatorii şi deputaţii noştri nu sunt chiar lorzi, dar cînd în primele secunde ale unui jurnal de ştiri auzi că junele preşedinte al Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, nu mai vrea să-l vadă pe preşedintele României la faţă fiindcă marinarul l-a sorcovit cu o frază buruienoasă la nu ştiu ce post de radio, ca în următorul minut să ţîşnească şi Emil Boc, urzicat de ideea că Nicolae Văcăroiu trebuie musai exoflisit de pe scaunul senatorial pentru nu ştiu ce mînărie, chiar dacă nu eşti regalist, ţi se cam face dor de o monarhie constituţională.

Nici savantul Miciurin, care n-a putut să-şi ducă pînă la capăt fantasmagoricele sale îmbîrligături dintre plante din pricină că l-a altoit un mujic cu un par în cap, n-a visat că se poate altoi mimoza pe berbec. Iacă-tă, se poate, căci cam asemenea ciudăţenie se dovedeşte a fi politicianul român, care ba dă cu coarnele în microfon, ba se retrage scîrbit că nu suportă damful baciului din sala de şedinţe.

Ce poate să-i mai spună zmeul lui Făt-Frumos, cînd toate mijloacele cinstite de luptă s-au cam epuizat: în şosete să ne mirosim sau în referendumuri să ne batem?!