Anii electorali trag în jos economia

România are nevoie de o programare bugetară multianuală, pentru că în anii electorali se cheltuieşte prea mult şi se investeşte prea puţin, iar diferenţele dintre regiuni au rămas

România are nevoie de o programare bugetară multianuală, pentru că în anii electorali se cheltuieşte prea mult şi se investeşte prea puţin, iar diferenţele dintre regiuni au rămas neschimbate, avertizează Grupul de Economie Aplicată.

La nivel teritorial, şapte regiuni de dezvoltare se situează pe ultimele locuri din UE-27 - cu excepţia regiunii Bucureşti-Ilfov - la majoritatea indicatorilor structurali-cheie.

În plus, economia se dezvoltă pe cicluri politice, în sensul că se majorează nejustificat cheltuielile în anii electorali, iar investiţiile sunt încurajate numai în perioadele dintre alegeri. Acestea ar fi câteva puncte nevralgice ale economiei româneşti, analizate într-un raport prezentat ieri de Grupul de Economie Aplicată.

Decalajele economice între regiunile ţării au rămas practic neschimbate în ultimii ani. Regiunea de nord-est continuă să fie cea mai săracă din România şi, implicit, din Uniunea Europeană. "Sunt patru regiuni (NE, SE, SV şi NV) în care creşterea produsului intern brut depăşeşte cu puţin jumătatea mediei naţionale.

Totuşi, PIB-ul pe cap de locuitor în funcţie de regiuni evidenţiază anumite diferenţe. În timp ce regiunea de N-E rămâne în urmă, prăpastia dintre celelalte trei regiuni şi restul ţării începe să se reducă", se arată în ultimul raport al Grupului de Economie Aplicată (GEA) - "România şi Agenda Lisabona".

În consecinţă, autorii raportului relevă faptul că este necesară o reformă a cheltuielilor publice, dar şi că ar trebui găsit un compromis între creşterea cheltuielilor publice şi nevoia de a reduce inflaţia. De asemenea, trebuie evitat "ciclul politic" al economiei şi trebuie introdusă programarea bugetară multianuală.

Potenţialul regiunii Nord, neexploatat

Datele raportate subliniază, astfel, poziţia de top a regiunii Bucureşti-Ilfov, care înregistrează, de departe, cea mai mare valoare a raportului PIB/cap de locuitor, dar şi cea mai mare rată de creştere a PIB. Raportată la media naţională, rata de creştere a produsului intern brut este de 1,91 în Bucureşti-Ilfov, în timp ce regiunea Nord-Est a obţinut cea mai mai mică rată - 0,69. Din datele comunicate de GEA reiese că numai regiunea Bucureşti-Ilfov trage în sus PIB-ul României, în timp ce potenţialul oraşelor din nordul şi estul ţării rămâne neexploatat.

Forţa de muncă s-a scumpit cu 60%

"Regiunile cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor sunt totodată şi cele care înregistrează cel mai mare deficit comercial.

Acest fapt certifică o creştere economică bazată pe importuri", atrage atenţia Liviu Voinea, directorul executiv al GEA. Ţara noastră se confruntă cu o amplificare a crizei pe piaţa forţei de muncă, unde costurile au crescut cu 60%, în termeni reali, în ultimii doi ani şi jumătate. "Criza forţei de muncă este în creştere, iar costurile cu forţa de muncă au o evoluţie ascendentă", a subliniat Voinea.

Avem programe, aşteptăm ghiduri

El a arătat că se înregistrează o creştere a ponderii locurilor de muncă vacante. "Este nevoie de politici pentru îmbunătăţirea ofertei de forţă de muncă şi de politici pentru îmbunătăţirea legăturii dintre mediul educa ţional şi piaţa muncii", a adăugat preşedintele GEA.

La începutul lunii iulie, ţara noastră a obţinut aprobarea Comisiei Europene pentru cinci din cele şapte programe operaţionale.

Comisia şi-a dat acordul pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Programul Operaţional Sectorial Transport şi Programul Operaţional Sectorial Mediu. Alte două programe sunr Aşteptate să fie aprobate la nivelul Comisiei Europene peste câteva zile.

Cât despre ghidurile solicitantului, autoritătile spun că mai durează până să le lanseze.

Recomandări şi concluzii ale Grupului de Economie Aplicată
Introducerea programării bugetare multianuale şi evitarea ciclului politic al economiei
Reforma cheltuielilor publice şi găsirea unui compromis între creşterea acestor cheltuieli şi nevoia de a reduce inflaţia
O alocare echilibrată a cheltuielilor publice de cercetare-dezvoltare între regiuni, pentru a reduce discrepanţele interregionale
Îmbunătăţirea structurii de guvernare a sistemului naţional de inovare prin coordonarea activităţii de către o singură instituţie
Înfiinţarea unui Consiliu Naţional de Cercetare-Dezvoltare independent şi implementarea unor mecanisme permanente de monitorizare a proiectelor finanţate din fonduri publice
România şi-a îmbunătăţit rezultatele privind
economia bazată pe investiţii (PIB pe locuitor, productivitatea muncii, formarea brută de capital fix),
dar nu performează la indicatori ai economiei bazate
pe inovare, precum formarea permanentă

Fondurile UE nu trebuie gestionate de oameni implicaţi politic

Grupul de Economie Aplicată solicită ca reprezentanţii autorităţilor române implicate în gestionarea fondurilor europene să nu fie membri ai partidelor politice pentru reducerea riscului de corupţie şi alocarea greşită de fonduri.

Totodată, reprezentanţii GEA solicită ca toţi angajaţii autorităţilor de management, ai organismelor intermediare şi comitetelor regionale de evaluare a proiectelor să nu fie asociaţi la o firmă de consultanţă. Acestea sunt condiţiile minimale care ar trebui introduse în gestionarea fondurilor europene, potrivit GEA. "În cazul în care nu vor fi implementate aceste condiţii minime, alocarea fondurilor europene are din start şanse minime să fie corectă şi implicit eficienţa alocării fondurilor va fi redusă", a explicat Liviu Voinea.

La rândul său, Anastassios Bougas, şeful Unităţii România din Direcţia Generală de Politici Regionale a Comisiei Europene, a precizat că este nevoie de transparenţă în folosirea fondurilor europene, fiind necesară şi separarea atribuţiilor şi responsabilităţilor celor implicaţi.