Angajatul-acţionar este deocamdată o raritate pe piaţa muncii din România

În timp ce în Franţa salariaţii de rând deţin 80% din acţiunile acordate ca bonus, la noi acest beneficiu este doar apanajul managerilor Acordarea de acţiuni reprezintă una dintre

În timp ce în Franţa salariaţii de rând deţin 80% din acţiunile acordate ca bonus, la noi acest beneficiu este doar apanajul managerilor

Acordarea de acţiuni reprezintă una dintre principalele metode folosite de companiile multinaţionale pentru a-şi răsplăti angajaţii care au obţinut în timp rezultate bune.

La nivel european, ţările cu tradiţie în domeniu sunt Marea Britanie şi Franţa, unde 65% şi respectiv 70% din companiile prezente au acordat acţiuni angajaţilor.

Mai mult decât atât, grija de a lansa proiecte pentru implicarea angajaţilor în acţionariat este evidentă în aceste două ţări. La nivelul anului 2006/2007, 34% din firmele prezente în Franţa şi 42% din cele din Marea Britanie au lansat oferte în acest sens.

La nivel european, România se află pe penultimul loc din punctul de vedere al participării angajaţilor la capitalul unei companii, cu un procent de 0,2%. Spre comparaţie, în Franţa angajaţii deţin 4,03% din capitalul companiilor existente.

Oana Botolan, country manager al companiei de recrutare Consulteam, spune că acţiunile fac parte din pachetul de beneficii pe termen lung, pachet pe care companiile îl oferă în mod special nivelului de management.

"Astfel, din totalul companiilor participante la Studiul Salarial Mercer 2007, doar 26% oferă astfel de beneficii. În ţări precum Polonia, Ungaria sau Turcia, acest procent este mai ridicat", a precizat, pentru "Adevărul", Botolan. Situaţia din ţara noastră este caracteristică pentru majoritatea noilor state membre ale Uniunii Europene, media fiind de 1,6%, în comparaţie cu 2,35% media înregistrată la nivelul ţărilor europene.

Potrivit unui studiu realizat de European Federation of Employee Share Ownership (EFESO), participarea foarte redusă a angajaţilor la capitalul unei companii se explică şi prin numărul redus de multinaţionale prezente pe aceste pieţe.

Noile state membre au avut o perioadă în care această pondere a început să capete o tot mai mare cotă pe vremea privatizărilor, însă, odată finalizat acest proces, şi numărul angajaţilor acţionari a devenit tot mai redus. Există însă ţări precum Cipru şi Malta unde situaţia nu stă atât de rău ca în Slovacia, România, Bulgaria, Cehia sau Lituania.

În Slovenia şi Ungaria, angajaţii care au devenit acţionari pe vremea privatizărilor rezistă încă în acţionariatul companiilor respective. Noile state membre au o dinamică proastă şi atunci când vine vorba de noi companii care lansează planuri de acest gen.

Dacă la nivel european, în anul 2006-2007, 29% din firme au lansat acţiuni pentru angajaţi, în ţările nou intrate în Uniunea Europeană acest procent abia dacă ajunge la 7%. Danemarca se află pe primul loc din acest punct de vedere, cu un procent de peste 40%.

Managerii au prioritate

România ocupă o poziţie singulară şi din punctul de vedere al angajaţilor care au acces la acţiuni. Dacă în Franţa 80% din acţiunile deţinute în cadrul companiilor sunt în mâna angajaţilor de rând, la noi acest beneficiu este doar al celor cu poziţie executivă. Mădălina Didea, managing partner al companiei de consultanţă şi recrutare Hart Human Resources, spune că aceste facilităţi sunt acordate "în general celor care ocupă funcţiile de top-management sau poziţiile de senioritate".

În ceea ce priveşte ordinea celor care sunt pe lista beneficiarilor acestei forme de recompensare, managerii generali au prioritate. "Categoriile de angajaţi eligibile pentru a primi beneficii pe termen lung sunt: general manager/head of organization - 100%, top-management (prima linie de manageri) - 95%, a doua linie de manageri - 72%. În proporţii mult mai mici primesc şi alţi angajaţi, în funcţie de puterea financiară a companiei", spune Oana Botolan, country manager Consulteam.

Potrivit acesteia, această formă de remunerare este motivantă în măsura în care acţiunile companiilor sunt un instrument de fidelizare a angajaţilor pe termen lung, putând fi exercitate în termen de 3 - 5 ani şi reprezentând o valoare considerabilă.

Partener în firmă după câţiva ani

În ceea ce priveşte dezvoltarea pe scară largă a acestui instrument, specialiştii în resurse umane sunt pesimişti. "Sunt companii în care există acest obicei de a deveni partener după parcurgerea unui anumit număr de ani în companie şi câştigarea unui grad de senioritate, care se corelează şi cu nivelul de performanţe.

Alte companii oferă posibilitatea angajaţilor să cumpere acţiuni la preţuri preferenţiale, acţiune văzută tot ca modalitate de motivare şi fidelizare a angajaţilor", a precizat Didea. Atunci când aceste pachete le sunt oferite angajaţilor, de cele mai multe ori sunt procente mici.

Nu există însă o regulă strictă în acest sens. În cazul acordării posbilităţii de a achiziţiona părţi din acţiunile companiei, procentele cumpărate depind şi de preţul acţiunilor, şi de puterea financiară a angajatului.

În ceea ce priveşte domeniile de activitate ale companiilor locale care practică această formă de bonusare a angajaţilor merituoşi, nu se poate spune că acest fenomen este caracteristic unui anumit domeniu.

"În companiile de consultanţă, există posibilitatea de a deveni partener dacă îndeplineşti anumite criterii de senioritate şi performanţă. Însă sunt şi alte companii din alte domenii, precum cel medical, al serviciilor, imobiliare sau bănci, care oferă angajaţilor posibilitatea de a cumpăra acţiuni", spune Didea.

Opt milioane de angajaţi vor deveni acţionari

Implicarea angajaţilor în acţionariatul companiilor este modalitatea cea mai recentă de bonusare a angajaţilor merituoşi care se dezvoltă în ritm alert în majoritatea ţărilor europene.

Potrivit studiului European Federation of Employee Share Ownership, având în vedere ultimele evoluţii, este de aşteptat ca numărul angajaţilor acţionari să se dubleze în următorii 5 - 10 ani. Astfel, numărul celor care deţin participaţii la firmele în care lucrează ar urma să crească de la 8,2 milioane de angajaţi în prezent la 16 milioane.

În plus, capitalizarea deţinută de angajaţi ar urma să ajungă la 4-4,5%, de la 2,35%, cât este în prezent. În multe ţări europene, nu există cadrul legislativ care să reglementeze această formă de răsplătire financiară a angajaţilor.

Fără limitări legislative

De exemplu, în Bulgaria, în practică nu există limitări legislative pentru participarea financiară a angajaţilor în companii, dar nici o lege specială care să prevadă beneficii fiscale ale schemelor de participare financiară. Letonia nu are nici ea o legislaţie specifică sau reglementări privind participarea financiară a angajaţilor şi nici nu întreprinde vreun efort pentru o reglementare specială.

Participarea financiară este utilizată ca un instrument de sporire a loialităţii companiei. Pe de altă parte, Lituania este cunoscută pentru faptul că acordă acţiuni numai celor din top-management, în timp ce acţionarii garantează stocurile managerilor sau le oferă acestora oportunitatea să cumpere acţiuni la costuri reduse.

Motivul acestor demersuri provine din dorinţa de a se asigura că managerii de top rămân loiali companiei şi pentru a-i încuraja să fie motivaţi în activitatea lor.

Această opţiune este oferită în principal angajaţilor cu funcţii strategice în top-management. Garantarea stocurilor pentru angajaţii care nu fac parte din top-managementul companiei sau oferirea oportunităţii de a participa financiar la succesul companiei nu este percepută de către acţionari ca fiind utilă.

În Slovacia, un mare procentaj al angajaţilor au participat la procesul de privatizare. Legea transformărilor apartenenţei din cadrul companiilor a pus decizia metodei de privatizare în mâinile membrilor-angajaţi şi manageri- şi a oferit acestora posibilitatea să deţină cote în companii, într-o majoritate de 60%.

Companiile care au implementat acest sistem, s-au încadrat în categoria celor mici şi cu capital mai puţin activ, unde angajaţilor li s-a permis să achiziţioneze cote semnificative de capital.

Cercetările arată o concentrare a apartenenţei acţiunilor în Slovenia şi, în consecinţă, s-a constatat o reducere a participării angajaţilor la profitul companiei, actualii şi foştii angajaţi vânzându-şi acţiunile. Totuşi, se menţine un procent ridicat al companiilor care nu au renunţat la aceste forme de acţionariat.

Companii româneşti care dau acţiuni ca bonus:

Adobe - a oferit posibilitatea cumpărării de acţiuni la preţuri preferenţiale - cu 15% sub nivelul pieţei

Generali - acţiuni gratuite la Assicurazioni Generali SpA, cotate la Bursa de Valori din Milano. Valoarea acestora este direct proporţională cu vechimea şi poziţia ocupată în cadrul Generali România

Coca-Cola - fiecare angajat are dreptul să cumpere acţiuni la Coca-Cola Hellenic la jumătate de preţ, în limita unui anumit procent din salariul fiecăruia

Impact - va aloca până la 13 milioane de acţiuni propriilor salariaţi cu scopul de a-i fideliza.

De obicei, aceste beneficii sunt acordate în funcţie de statutul în cadrul companiei - director general sau de importanţa în companie - dacă eşti un angajat-cheie sau middle-manager
Oana Botolan, country manager Consulteam