Angajatorii vor să-şi plătească salariaţii cu ora

Liderii patronatelor cer modificarea Codului Muncii, având ca argument încălzirea globală şi peripeţiile din zilele caniculare, când timpul de muncă a fost total bulversat. Un indicator

Liderii patronatelor cer modificarea Codului Muncii, având ca argument încălzirea globală şi peripeţiile din zilele caniculare, când timpul de muncă a fost total bulversat.

Un indicator statistic mai puţin vizibil ar putea căpăta o importanţă covârşitoare în viitor, la negocierea contractelor de muncă: salariul orar. Acesta se va calcula ca rezultat al împărţirii la cele 160 de ore lucrătoare a salariului negociat pentru o lună, dacă patronatele vor reuşi să modifice Codul Muncii în acest sens.

În România, salariul prevăzut în contractele colective de muncă (la nivel naţional sau de ramură) şi în cele individuale reprezintă plata pentru prestaţia pe o lună a salariatului. Abia după ce s-a stabilit cuantumul lunar, apare şi un indicator secundar, bun doar pentru calculele statistice, respectiv salariul orar, adică plata pentru munca prestată în fiecare oră de către salariat.

Ei bine, tocmai acest indicator ar trebui luat drept primordial la negocierea contractului de muncă, în viziunea liderilor Alianţei Confederaţiilor Patronale din România - ACPR. Ei spun că salariul orar este principalul obiect de negociere în majoritatea ţărilor occidentale, România numărându-se printre puţinele ţări europene care mai aplică salarizarea la lună, nu pe oră.

De aceea, "vom lua în calcul modificarea Codului Muncii astfel încât salarizarea angajaţilor să se facă la oră, şi nu la lună, cum se face în prezent", au anunţat, ieri, liderii ACPR. Necesitatea acestei modificări a fost argumentată astfel: "Durata de opt ore continue pe zi a timpului de lucru nu mai poate fi de actualitate în condiţiile încălzirii globale, fenomen care a dus la segmentarea programului de lucru în zilele de caniculă traversate de România în vara aceasta. Salariul ar putea fi calculat, de altfel, chiar şi la 30 de minute".

Cum se calculează salariul orar?

Potrivit Codului Muncii, în România timpul de lucru normal este de 40 de ore pe săptămână, la care se pot adăuga maximum opt ore pe săptămână. Rezultă o durată de 160 de ore pe lună a programului de lucru normal. Salariul lunar se va împărţi la 160 şi va rezulta cel orar, propus de patronate. Spre exemplu, dacă în 2008 se va stabili ca salariul minim (lunar) pe economie să fie de 600 de lei, cel orar va fi de 3,75 lei/oră la un muncitor necalificat.

Iar pentru angajaţii cu studii superioare, unde venitul lunar ar fi, în acest caz, de 1.200 lei, salariul orar astfel calculat ar fi de 7,5 lei/oră. Reprezentanţii ACPR nu au fost în măsură să ne explice cum va fi calculat salariul orar în cazul prestării de ore suplimentare.

Dar este de presupus că - având în vedere plata dublă a orelor suplimentare faţă de cea din programul normal - salariul rezultat pentru exemplul nostru va fi de 7,5 lei/oră în cazul muncitorului necalificat şi de 15 lei/oră la angajaţii cu studii superioare. În tabelul alăturat prezentăm variantele posibile ale salariului orar minim pe economie, în funcţie de cuantumurile lunare la nivel naţional propuse de sindicate şi patronate pentru anul 2008.

Minimul lunar pe economie încă nu s-a bătut în cuie

Organizaţiile patronale din România au mai cerut răgaz, o săptămână, pentru a se hotărî asupra nivelului salariului minim pe economie în 2008. Sindicatele au propus părţii patronale un salariu minim pe economie de 700 de lei, acesta reprezentând, în opinia reprezentanţilor salariaţilor, minimum pentru ca o persoană activă să poată acoperi cel puţin pragul de sărăcie. Însă patronatele nu au căzut de acord, majoritatea optând pentru 540 lei lunar, existând posibilitatea ca acesta să şi rămână salariul minim, dar o decizie finală va fi luată abia săptămâna viitoare.

Patronatele, şah la patrimoniul sindicatelor

O propunere surprinzătoare formulată, ieri, de conducerea ACPR constă în "administrarea în comun de către patronate şi sindicate a patrimoniului fostei UGSR (Uniunea Generală a Sindicatelor din România), organizaţie care a funcţionat până în 1990.

La sfârşitul anului 1989, UGSR avea un patrimoniu în valoare totală de 5 miliarde lei şi 4,5 milioane de dolari, dar acum nu se cunoaşte valoarea la zi a acestor active. Este vorba despre terenuri, hoteluri, săli de conferinţe şi alte bunuri, de regulă imobiliare, din care "unele au fost vândute", acuză liderii patronali.

"Pentru a împiedica vânzarea în continuare a acelor bunuri de către sindicate, solicităm ca patrimoniul sindical să fie administrat de un consorţiu constituit din confederaţiile patronale şi sindicale reprezentative", ne-a declarat Florian Costache, copreşedinte al ACPR. Potrivit acestuia, patronatele ar trebui să fie invitate să participe la constituirea Uniunii Naţionale pentru preluarea Patrimoniului Sindical, fundaţie care ar urma să administreze patrimoniul fostei UGSR sau, mai bine zis, ce a mai rămas din acesta...

Sindicaliştii dau replici colorate

Solicitarea patronatelor de a administra patrimoniul sindical împreună cu sindicatele "ar putea fi acceptată de partea sindicală dacă patronii ar fi de acord să împartă cu noi jumătate din profitul companiilor private", a declarat ieri, pentru Adevărul, Valentin Mocanu, purtătorul de cuvânt al CNSLR Frăţia. La rândul său, preşedintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat pentru NewsIn că solicitarea patronatelor este "o aberaţie de mentalitate comunistă, fără niciun temei".