Angajaţii tineri, cei mai informaţi despre pensiile private

Un studiu realizat recent relevă că angajaţii de 25-35 de ani sunt cei care sprijină reforma sistemului de pensii Persoanele peste 35 ani, pentru care pensiile private sunt opţionale, sunt

Un studiu realizat recent relevă că angajaţii de 25-35 de ani sunt cei care sprijină reforma sistemului de pensii

Persoanele peste 35 ani, pentru care pensiile private sunt opţionale, sunt mult mai atente la detaliile sistemului. Asta reiese dintr-un studiu realizat de Gfk Romania în luna iulie 2007.

Totodată, conform aceleiaşi analize, tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani sunt cei mai informaţi în legătură cu trecerea graduală a contribuţiei pentru pensie din administrarea statului în cea privată.

Înainte de startul pensiilor private (pe 17 septembrie) şi al începerii campaniei de informare, una din companiile prezente şi pe pilonul II, dar şi pe III (ING Fond de Pensii) a încercat să afle nivelul de cunoaştere al sistemului de către angajaţi.

Ceea ce trebuie înţeles, adică participaţia de 2% din venituri către un administrator de fonduri de pensii, şi faptul că această contribuţie nu se resimte la salariu, pentru că se duce din cei 9,5% care se cotizau la pensia publică, a fost înţeles doar de angajaţii tineri, de până în 24 de ani.

Participanţii între 25 şi 35 de ani, destul de informaţi

Studiul şi-a propus astfel să analizeze nivelul prezent de informare, percepţiile şi atitudinile legate de pensiile private, înainte de avalanşa de informaţii de după 17 septembrie.

Chiar dacă repondenţii cu vârsta cuprinsă între 25 şi 35 de ani au o imagine destul de completă despre sistemul pensiilor private, nu pentru toţi mecanismul de funcţionare este suficient de clar. Există o confuzie cu privire la vârsta până la care aderarea la un fond de pensii private este obligatorie, precum şi procentul care se reţine din actuala contribuţie pentru pensia de stat.

Totuşi, acest segment de vârstă înţelege cel mai bine şi este de acord cu motivele pentru care se adoptă sistemul pensiilor private, şi anume disproporţia tot mai mare dintre numărul pensionarilor şi cel al contribuabililor, ceea ce creează o povară mare pentru bugetul de stat.

Controlul asupra banilor, considerat un lucru bun

Întrucât pensiile private sunt opţionale pentru categoria de vârstă de 35-45 de ani, concluziile studiului arată tendinţa acestui segment de a aborda şi mai atent subiectul faţă de persoanele mai tinere şi de a cere cât mai multe informaţii. Nevoia de siguranţă este, aşadar, prioritară pentru această categorie, cu atât mai mult cu cât nivelul său de informare este relativ scăzut.

În general, atitudinea faţă de pensiile private este pozitivă, cele mai importante avantaje identificate de repondenţi incluzând controlul asupra banilor, veniturile suplimentare mai ridicate decât cele oferite de pensiile de stat, posibilitatea de a lăsa pensia urmaşilor în caz de deces, siguranţa, liniştea sufletească şi confortul la vârsta pensionării. Pentru cei cu vârste cuprinse între 25 şi 35 de ani, faptul că ar putea primi o sumă mai mare ca pensie comparativ cu valoarea mai mică a contribuţiei reprezintă de asemenea un factor motivaţional.

Salariaţii vor să fie informaţi de către administratori

Tinerii de 18-35 de ani se concentrează pe aspectele raţionale: profitul, costurile, dobânda. Aceştia caută informaţii legate şi de flexibilitatea ofertei, ca de exemplu, "Ce se întâmplă dacă sufăr un accident sau îmi pierd locul de muncă?"

Persoanele peste 35 ani, pentru care pensiile private sunt opţionale, sunt mult mai atente la detalii şi au întrebări punctuale, concrete, legate în primul rând de securitatea banilor.

"Îmbucurător este faptul că toate categoriile de vârstă sunt interesate de noul sistem de pensii şi credem că întrebările care încă mai există pot fi înlăturate printr-o informare cât mai clară şi concretă", a declarat Bram Boon, preşedintele Consiliului de Adminstraţie al ING Fond de Pensii şi director general al ING Asigurări de Viaţă.

Studiul arată că cei mai mulţi dintre repondenţi sunt în prezent în faza de aşteptare. Acest stadiu nu este în totalitate unul pasiv deoarece există deschidere către informare, initiaţiva de comunicare fiind aşteptată în primul rând de la companiile autorizate. Căutarea informaţiei va fi făcută de o mare parte dintre repondenţi, cel puţin la nivel declarativ, prin intermediul internetului.

Prezenţa virtuală este un indicator atât al seriozităţii, cât şi al prestigiului administratorilor de pensii private. Mai mult, repondenţii şi-au exprimat interesul pentru efectuarea propriei opţiuni privind administratorul, în loc de a aştepta să fie distribuiţi aleator după cele patru luni.

Potrivit studiului, cele mai frecvente întrebări sunt: "Cât de sigur este fondul de pensii în care investesc?", "Câţi bani voi primi la pensie?", "Ce se întâmplă în cazul în care sufăr un accident, îmi pierd slujba, îmi pierd viaţa, mă mut în străinătate etc.?", "Care sunt costurile şi comisioanele?", "Ce diferenţiează companiile de profil de pe piaţă?", întrebări care ţintesc în principal securitatea, transparenţa şi flexibilitatea ofertei.

Imaginea companiei, cel mai important criteriu de alegere

"Criteriile pentru alegerea unei companii de pensii private se bazează în primul rând pe imaginea companiei. Recunoaşterea internaţională, informaţiile prezentate în presă, cât şi aprecierile din cercul de cunoştinţe se dovedesc a fi cele mai importante criterii de selectare a unui administrator de pensii private. Al doilea criteriu constă în oferta concretă.

Cei mai mulţi dintre repondenţi nu cunosc faptul că ofertele sunt similare şi se aşteaptă la diferenţieri, ca şi în cazul produselor bancare. De aceea, alegerea ofertei unei companii depinde foarte mult de abilităţile agentului de marketing de a prezenta avantajele competitive ale respectivei companii", spune Radu Vasilescu, director general, ING Fond de Pensii.

Procedurile transparente şi imaginea bună la nivelul pieţei, reprezintă alţi factori determinanţi în alegerea unei companii.