Angajaţii din ţară petrec mai mult timp la lucru decât cei din Capitală

Specialiştii spun că românii lucrează destul de mult, însă productivitatea muncii nu este pe măsura efortului depus Bucureştenii lucrează în medie 43 de ore pe săptămână, adică

Specialiştii spun că românii lucrează destul de mult, însă productivitatea muncii nu este pe măsura efortului depus

Bucureştenii lucrează în medie 43 de ore pe săptămână, adică 8,6 ore pe zi şi beneficiază de trei săptămâni de concediu anual. În acelaşi timp, salariaţii din provincie petrec în medie 46 de ore la serviciu săptămânal. Explicaţia rezidă din faptul că cei care lucrează în afara Capitalei trebuie să-şi ia mai multe joburi pentru a ajunge la un nivel decent al veniturilor.

Potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare a pieţei Mednet Marketing Research Center, peste jumătate dintre bucureşteni (62,3%) lucrează între 40 şi 49 de ore pe săptămână, în timp ce un sfert dintre ei muncesc peste 50 de ore săptămânal.

"În urma analizei comparative în funcţie de genul repondenţilor, a rezultat faptul că bărbaţii petrec mai mult timp la serviciu decât femeile. Astfel, 29,7% din bărbaţii bucureşteni lucrează peste 50 de ore săptămânal, faţă de 19,1% femei. Acelaşi lucru poate fi observat şi în provincie, unde diferenţa dintre bărbaţii şi femeile ce lucrează peste 50 de ore săptămânal este de 6% în favoarea bărbaţilor", a comentat Laura Voinea, managerul Mednet Marketing Research Center.

Specialiştii în resurse umane consideră că, deşi românii lucrează destul de mult, productivitatea muncii nu este pe măsura efortului depus. "Din păcate, în România se munceşte mult, dar nu cu spor. Avem o medie naţională  în jurul a 50 de ore de muncă pe săptămână, dar nu şi o productivitate corespunzătoare. În majoritatea cazurilor, prelungirea programului de muncă este un simptom, cauzat de insuficienta organizare a activităţii şi de managementul deficitar al proiectelor", a declarat pentru "Adevărul" Amalia Pâcleanu Săvinescu, managing partner al companiei de consultanţă în domeniul resurselor umane Tandem Consulting.

Ea spune că în momentul în care angajaţii sunt confruntaţi cu obiective neclare, înţeleg intuitiv că vizibilitatea lor la locul de muncă devine principalul, dacă nu unicul criteriu de evaluare a prestaţiei lor, criteriu subiectiv menit să ascundă lipsa de strategie şi de competenţe manageriale.

"Numărul mai mare de ore lucrate de angajaţi se datorează unui complex de factori, principalul fiind însă slaba pregătire a angajaţilor tineri. Managerii şi specialiştii sunt astfel nevoiţi să acorde mai mult timp coaching-ului noilor angajaţi şi controlului", a apreciat la rândul său Alexandru Staiculescu, recruitment manager în cadrul companiei de consultanţă şi resurse umane, Partners Consulting.

Angajaţii din provincie, mai ocupaţi

Potrivit rezultatelor cercetării Mednet, angajaţii din provincie petrec mai mult timp la lucru decât cei din Bucureşti. Astfel, o treime dintre salariaţii din provincie muncesc peste 50 ore săptămânal, în timp ce doar un sfert dintre salariaţii bucureşteni aparţin acestei categorii.

În ceea ce priveşte media orelor lucrate săptămânal, aceasta este de 43 de ore în Bucureşti şi de 46 de ore în provincie.

"Pentru numărul mai mare de ore lucrate de angajaţii din provincie, explicaţia trebuie căutată în faptul că aceştia trebuie să-şi ia mai multe joburi pentru a ajunge la un nivel decent al veniturilor. Capitala are avantajul unor investiţii mai mari decât provincia, prin urmare şi salariile sunt mai mari. În provincie anumite categorii profesionale trebuie să lucreze pentru două sau trei firme pentru a ajunge la nivelul veniturilor din Capitală", a explicat Alexandru Stăiculescu.

Salariaţii companiilor private au concedii mai mici

Potrivit studiului citat, în anul 2006, bucureştenii au beneficiat, în medie, de 24 de zile de concediu anual, în timp ce salariaţii din provincie doar de 20 de zile.

Totuşi, autorii studiului au remarcat că aproape o treime dintre salariaţii bucureşteni şi peste 38% din salariaţii din provincie au avut mai puţin de 21 de zile de concediu de odihnă.

"Dacă analizăm datele în funcţie de tipul companiei în care lucrează repondenţii, reiese că angajaţii companiilor private obţin un număr mai mic de zile de concediu anual (în medie 21 zile angajaţii din Bucureşti şi 18 zile cei din provincie), cei mai favorizaţi din acest punct de vedere fiind angajaţii companiilor de stat (27 zile concediu pentru bucureşteni, respectiv 26 zile pentru salariaţii provinciei)", a adăugat Laura Voinea.

"Pentru toţi angajatorii din lume concediul angajaţilor reprezintă un cost pe care încearcă să-l optimizeze. În ultimă instanţă, el se stabileşte în mod natural printr-un echilibru creat de cererea şi oferta de forţă de muncă de pe piaţă. În România mecanismul negocierii forţei de muncă funcţionează din ce în ce mai bine pe o piaţă cu o dinamică impresionantă, dată de lipsa acută de specialişti, creşteri salariale de peste 50% anual, creşterea pachetului de compensaţii şi beneficii ce cuprinde şi creşteri ale duratei concediului de odihnă", a apreciat oficialul Partners Consulting.

Bucureştenii preferă concediile în străinătate

Analizând modul de petrecere a concediilor, studiul Mednet arată că numărul persoanelor care anul acesta vor să petreacă vacanţa în străinătate este de două ori mai mare în cazul bucureştenilor (27,0%), faţă de 13,5% din provincie, bucureştenii optând pentru sejururi şi excursii în proporţie de 81,4%. Potrivit autorilor cercetării, acest lucru poate fi explicat prin disponibilitatea financiară mai mare a cetăţenilor din Bucureşti, comparativ cu cei din restul oraşelor din ţară.

Totodată, petrecerea vacanţei în străinătate este inclusă mai mult în planurile persoanelor cu venituri peste 2.000 lei pe lună, în timp ce persoanele cu venituri până în 1.000 lei pe lună vor rămâne acasă, a explicat Laura Voinea, managerul Mednet Marketing Research Center.

Persoanele până în 45 de ani, atât din Bucureşti, cât şi din provincie preferă România pentru petrecerea vacanţei (vizite la rude-prieteni sau sejururi/excursii), în timp ce repondenţii ce au peste 45 de ani vor rămâne acasă. Preferinţa pentru vacanţele în străinătate scade treptat odată cu creşterea vârstei repondenţilor, străinătatea fiind obiectiv de vacanţă mai ales pentru cei tineri, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani.