An Polar, cu cea mai caldă iarnă

Tradiţional, Polul Nord şi Polul Sud participau la modelarea climei terestre. Pe termen mediu, topirea gheţurilor polare deschide însă noi rute de navigaţie şi oferă acces la alte resurse

Tradiţional, Polul Nord şi Polul Sud participau la modelarea climei terestre. Pe termen mediu, topirea gheţurilor polare deschide însă noi rute de navigaţie şi oferă acces la alte resurse naturale

Vreme de un an, sute de cercetători vor studia cei doi Poli, din cel puţin şase puncte de vedere. Se cunoaşte deja interdependenţa dintre topirea gheţarilor polari şi încălzirea globală. Urmează o adevărată bătălie, politică şi tehnologică, pentru exploatarea resurselor naturale scoase astfel la iveală. Prin urmare, vieţuitoarele de la Poli vor fi şi mai afectate de chimicale pe care nici nu le-au produs, nici utilizat.

Anul 2007 a început cu prognoza, care se adevereşte, că va fi unul dintre cei mai calzi la nivel global din ultimul deceniu - unul şi aşa fierbinte. Se aşteaptă o topire accelerată a calotelor polare şi a gheţarilor. Oceanul Arctic va rămâne vara fără gheţuri, iar resorturile alpine vor rămâne iarna fără zăpadă. Cum gheaţa reflectă razele solare, Pământul va rămâne cu tot mai multă căldură.

Cercetări de urgenţă

Pe 1 martie a fost lansat la Paris cel mai mare program ştiinţific din ultimii 50 de ani. "Anul Polar Internaţional" va împărţi circa 1,5 miliarde de dolari între mai mult de 220 de proiecte de cercetare a Polului Nord şi Sud, realizate prin colaborarea a câteva zeci de mii de cercetători, din 63 de naţiuni - având la dispoziţie sateliţi, spărgătoare de gheaţă sau submarine.

Pentru a urmări ambele cicluri polare, Anul Polar se întinde din martie 2007 până în martie 2008. Ceilalţi ani polari au fost 1882-1883, 1932-1933, 1957-1958. Acest al patrulea este primul preocupat de impactul încălzirii globale provocate de activităţile umane.

Experţii în geoştiinţe au constatat că nu ştiu mai nimic despre Arctica sau Antarctica - regiuni care devin tot mai importante economic. Cele şase direcţii majore de cercetare asumate de Anul Polar Internaţional sunt: determinarea situaţiei ecologice curente a regiunilor polare; cuantificarea schimbărilor de mediu şi sociale, din trecut şi prezent, pentru îmbunătăţirea proiecţiilor viitorului; înţelegerea legăturilor dintre poli şi restul Planetei; investigarea frontierelor ştiinţelor aplicate celor două regiuni; utilizarea teritoriilor polare pentru studierea interiorului Pământului şi Cosmosului; explorarea aspectelor culturale, istorice şi sociale ale comunităţilor umane circumpolare.

De maximă urgenţă este înţelegerea cauzelor şi vitezei topirii gheţarilor pe fondul creşterii temperaturii globale. Cum topirea nu lasă urme, există puţine semne ale fenomenelor similare din perioadele "paleo". Prezentul dezgheţ scoate însă la iveală zone acoperite de gheaţă timp de mii de ani - adică specii noi şi resurse minerale altfel inaccesibile.

Substanţele vechi persistă în mediu, iar altele noi vin necontenit
Otto Reiersen
secretar general al Programului de Monitorizare şi Evaluare al Consiliului Arctic

Poluarea se depune la Polii neatinşi de civilizaţie

O parte dintre proiectele Anului Polar vor studia impactul schimbării climatice asupra vieţii în regiunile arctice şi antarctice. Ce se cunoaşte deja este că locuitorii tărâmurilor arctice sunt expuşi unor niveluri foarte ridicate de toxine, în principal poluanţi organici (gen pesticide) şi metale grele. Substanţele chimice periculoase pe care industriile şi agricultura ţărilor dezvoltate le deversează în aer sau apă ajung rapid la Polul Nord - unde temperaturile joase le favorizează depunerea.

Poluarea de la Pol este mai redusă decât în zonele urbanizate, dar aici are loc un fenomen de acumulare în organismele vii, prin alimentaţie. Poluanţii organici se depun în grăsimi, unde rezistă degradării. Ultimii lor consumatori sunt urşii şi oamenii, prin peşti sau foci. La inuiţii din Canada sau Groenlanda au fost măsurate printre cele mai mari niveluri ale concentraţiilor de mercur şi poluanţi organici de pe Planetă - oricum, mult superioare recomandărilor sanitare aplicate nord-americanilor.

Mecanismul de supravieţuire bazat pe grăsimi devine un mecanism aproape mortal. Programul de monitorizare al Consiliului Arctic a constatat că sistemul de imunitate al urşilor polari este slăbit, iar reproducerea goelanzilor, sensibil afectată. La copii din insulele Feroe au fost demonstrate dificultăţi de concentrare şi de orientare în spaţiu, din cauza marilor niveluri de mercur din sânge. Uitatele populaţii arctice depind de politicile de prevenire din ţările industrializate…