Am mai făcut câţiva paşi în afara Schengen

Ameninţările comisarului european pentru Justiţie, Viviane Reding, cum că vom intra în Schengen doar peste câţiva ani, rămân reale. Titus Corlăţean nu a convins-o că în România statul de drept este respectat.

Liderii Uniunii Europene dau, în ultimele zile, tot mai multe semnale că, printre altele, situaţia politică din România ar putea pune în pericol şi aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen, iar vizita făcută de membrii Guvernului Ponta la Bruxelles nu pare să fi îmbunătăţit prea mult situaţia.

Viviane Reding, comisarul european pentru Justiţie, a atras atenţia, în mai multe rânduri, asupra acţiunilor controversate ale Executivului de la Bucureşti, iar în urmă cu două zile a declarat pentru „Financial Times" că şansele României de aderare la Schengen ar putea fi prejudiciate.

„Dacă nu vor exista asigurări foarte credibile şi acţiuni concrete din partea guvernului român în privinţa restabilirii statului de drept în România, ţara ar putea pierde ani întregi în procesul de integrare deplină în UE", a spus Reding.

Corlăţean, neconvingător

Titus Corlăţean, ministrul Justiţiei, s-a întâlnit miercuri cu Viviane Reding tocmai în încercarea de a da asigurările cerute de comisarul european cu privire la starea justiţiei din România, dar întrevederea pare să fi fost, mai degrabă, un eşec. Reding l-a primit cu răceală pe Corlăţean, iar presa europeană a scris că ministrul român nu a reuşit să o facă pe Viviane Reding să-şi schimbe părerea despre situaţia din România.

„A fost o prezentare neconvingătoare a ministrului, iar Reding are dubii că statul de drept este luat în serios de autorităţile române", a declarat un diplomat pentru „European Voice".

Capitole la care pierdem

TRANSPORTURI. Amânarea intrării în spaţiul Schengen va însemna apoi pierderi importante pentru anumite sectoare din economie, este vorba, în primul rând, despre transporturi şi turism. Lipsa controalelor de la graniţă ar fi o veste extraordinară pentru transportatori şi ar însemna eliminarea timpilor morţi de la trecerea frontierei, aspect care se regăseşte în costul transporturilor.

EXPORTURI. Apartenenţa la Schengen ar însemna o mai bună competitivitate a produselor româneşti pe piaţa europeană, majoritatea exporturilor noastre fiind în UE. De asemenea, aderarea ar însemna şi creşterea volumului de mărfuri tranzitate şi, implicit, a încasărilor vamale.

Aderarea României la Schengen se va lua în discuţie, la Bruxelles, cel mai probabil în luna septembrie. Anul trecut, România a ratat integrarea după ce Olanda şi Finlanda s-au opus, iar pentru a intra în spaţiul Schengen este nevoie de aprobarea tuturor ţărilor membre. O nouă amânare dictată în cazul României ar însemna un eşec major pentru Guvernul Ponta, care, în momentul învestirii, a nominalizat aderarea la Schengen drept una dintre principalele priorităţi pe care vrea să le ducă la îndeplinire.

LIBERA CIRCULAŢIE. Aderarea la Schengen ar însemna o circulaţie mult mai uşoară a cetăţenilor români în ţările Uniunii Europene, fără niciun fel de control la frontiere. Astfel, trecerea graniţei se poate face indiferent de oră şi prin orice loc, iar cetăţenii statelor membre care călătoresc în spaţiul Schengen trebuie să aibă asupra lor un document de identitate valabil. Trecerea frontierelor interne ar putea fi asemănată cu o călătorie în interiorul ţării. În prezent, 25 de state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen.

IMAGINE. O nouă amânare a integrării României în spaţiul Schengen ar însemna pierderea unor avantaje însemnate pentru ţara noastră. Înainte de toate este vorba şi despre reputaţia României, care va rămâne în postura de ţară care nu se poate încă ridica la standardele cerute de Uniunea Europeană. De aici decurge lipsa de încrederea a investitorilor şi toate consecinţele acestei etichete negative.

"A fost o prezentare neconvingătoare a ministrului, iar Reding are dubii că statul de drept este luat în serios de autorităţile române."
Articol din „European Voice"