Alunecări de teren la Roşia de Amaradia

Terenurile pe care sunt construite gospodăriile localnicilor alunecă din nou, în urma ploilor căzute în ultima perioadă. În comuna Roşia de Amaradia din judeţul Gorj alunecările de teren

Terenurile pe care sunt construite gospodăriile localnicilor alunecă din nou, în urma ploilor căzute în ultima perioadă.

În comuna Roşia de Amaradia din judeţul Gorj alunecările de teren au scufundat din nou temeliile caselor. Multe clădiri au pereţii crăpaţi, zidurile se deplasează de la locul lor, iar acoperişurile îşi pierd stabilitatea. Peste 360 de imobile au nevoie de reparaţii, iar 89 trebuie să fie strămutate.

Localnicii de la Roşia stau cu frica-n sân. Oricând se pot trezi fără acoperiş sau cu apa în casă. Cel mai afectat dintre satele comunei Seciuri. Primarul Roşiei de Amaradia, Cristinel Faităr, a declarat că se aştepta ca, odată cu începerea ploilor, să apară şi alunecările de teren.

Faităr a mai spus că i-a avertizat şi pe şefii judeţului, dar sesizările sale au rămas fără niciun ecou. S-a întocmit o listă cu cele 360 de imobile afectate de ploi, iar o altă listă cu 89 de gospodării ce trebuie strămutate se află deja la Prefectura Gorj.

Autorităţile gorjene nu au transmis însă ministerului de resort aceste liste, pe baza cărora ar fi trebuit distribuite materiale de construcţii, de teamă că oamenii vor refuza să ridice ajutoarele. La rândul său, ministerul a condiţionat cererea pentru ciment sau cărămidă, solicitându-le consiliilor locale sinistrate să ceară întâi avizul autorităţilor din Roşia de Amaradia.

Un bloc abandonat, soluţia pentru iarnă

Dar lanţul slăbiciunilor nu se opreşte aici. După ce va fi adoptată hotărârea consiliului local, Prefectura Gorj va expedia documentaţia la Bucureşti pentru a fi aprobată alocarea fondurilor. La capătul acestui drum birocratic, fiecare familie sinistrată va beneficia, în sfârşit, de materiale de construcţie în valoare de 10.000 de euro. Până când autorităţile se vor urni, primarul Cristinel Faităr încearcă să găsească soluţii pentru cazarea familiilor care ar putea rămâne peste noapte fără acoperiş.

"Mai sunt câteva module, dar acolo nu pot fi cazaţi oamenii peste iarnă. Şi oricând pot apărea alte cazuri! Avem promisiuni că Exploatarea Minieră Seciuri, din cadrul Complexului Energetic de la Craiova, ne va ceda cu titlu gratuit un bloc pe care cei de acolo nu îl mai folosesc. E adevărat că pământul a acoperit parterul, dar putem să amenajăm în imobilul respectiv 20 de apartamente. Fisurile de la case se accentuează şi trebuie să îi mutăm cât mai repede pe oameni", a mai spus primarul Cristinel Faităr.

Şi sinistraţi, şi săraci

Deşi acum au mari probleme cu alunecările de teren, pentru că localitatea este construită pe soluri argiloase, care o iau uşor la vale, localnicii din Roşia de Amaradia şi în special cei din Seciuri trebuie să facă faţă şi sărăciei.

Dintre cele 1.200 de familii care locuiesc în comună, 780 şi-au întocmit dosare pentru a beneficia de ajutoare de încălzire din partea statului. Veniturile obţinute se află sub nivelul celui prevăzut de lege, adică sub 500 de lei. Majoritatea localnicilor care au solicitat ajutor provin din zonele afectate de alunecările de teren. Unii dintre ei mai lucrează încă la exploatarea minieră din zonă, alţii în învăţământ ori la cele câteva buticuri din Roşia de Amaradia.

Argilele senzitive, cele mai periculoase terenuri

Alunecările de teren sunt cele mai răspândite fenomene de deplasare a unor mase de pământ de pe versanţii muntoşi sau deluroşi. Cele mai favorabile roci pentru producerea alunecărilor sunt argilele, marnele, luturile şi nisipurile.

Un anumit tip de argile, numite "senzitive", pot favoriza alunecări de teren chiar şi în zone cu înclinare minimă, de numai 2-3 grade. Aşa s-a întâmplat în Norvegia, în 1966, când 30 de localităţi au "patinat" la vale. Toate alunecările de teren produc importante pagube materiale şi uneori provoacă pierderi de vieţi omeneşti. Cea mai mare alunecare de teren s-a produs acum 10.000 de ani, în Iran. Masa de pământ s-a deplasat atunci pe o distanţă de 18 km, fâşia care a pornit la vale având 15 km în lungime şi 300 de metri în lăţime.