Alternative la angajarea pe durata nedeterminata

Munca temporara, munca la distanta (telemunca), munca la domiciliu, munca pe proiect, acestea sunt alternativele actuale la angajarea pe durata nedeterminata. Daca ai nostri parinti au iesit la pensie

Munca temporara, munca la distanta (telemunca), munca la domiciliu, munca pe proiect, acestea sunt alternativele actuale la angajarea pe durata nedeterminata. Daca ai nostri parinti au iesit la pensie din acelasi loc in care intrau cu patruzeci de ani in urma, legea zilelor noastre zice ca ,nu mai exista loc de munca sigur". Aceste "noi forme de angajre", cum le numesc specialistii in resurse umane, necesita insa si alte calificari pe langa cele profesionale: abilitati de comunicare si negociere, de prezentare si vanzare, dinamism, imaginatie, capacitatea de a identifica si folosi oportunitati actuale, alte competente sociale. ,Studentii n-ar trebui sa neglijeze angajamentele temporare, caci in spatele lor se pot ascunde intentii marete. Nu e recomandabil insa ca pe perioada respectiva sa-l bateti la cap pe angajator, "ma luati de tot? nu ma luati?" Incercati sa-l convingeti prin alte mijloace, faceti-va indispensabil...", spune Crina Ilie, de la Classic HR.
Tinerii romani au atitudini paguboase
Desi se vorbeste atat despre ea, nevoia/ideea de pregatire continua n-a intrat inca in constiinta tinerilor romani. Un studiu realizat recent de firma germana Continental, pe aproape 1.000 de studenti din diverse centre universitare ale tarii, a aratat ca studentii nostri sunt convinsi de durabilitatea celor invatate in facultate, in comparatie cu colegii lor nemti: 43% din studenti considera ca chestiunile insusite pe parcursul studiilor universitare au o durata de viata mai mare de zece ani. Atitudine paguboasa, in viziunea lui Thomas Sattelberger, directorul de resurse umane al firmei care a comandat studiul: "Daca sunt convinsi ca au cunostinte durabile, ei au tendinta de a refuza invatarea pe parcursul vietii, perfectionarile ulterioare. Asa gandeau acum 15 ani si studentii germani..." Crina Ilie aduce in discutie si disponibilitatea pentru mobilitate internationala, si nevoia unei atitudini flexibile in ceea ce priveste profesia. "Companiile pot avea strategii de expansiune care atrag deplasarea candidatilor in diferite colturi ale lumii". Ce parere au studentii autohtoni despre posibilitatea de a lucra in alte tari? Studiul amintit mai sus raspunde si la aceasta intrebare. Daca un numar serios din cei chestionati ar accepta un loc de munca in SUA sau in Germania, multi dintre tinerii romani nici nu vor s-auda de Ucraina, Rusia, Brazilia sau China, chiar si in conditiile in care in China li s-ar oferi ,slujba ideala". Thomas Sattelberger comenteaza si aceasta optiune: ,La prima vedere pare de inteles, din cauza distantei si a barierelor lingvistice. Pozitia sceptica sau de respingere fata de un post din strainatate are un impact negativ asupra planificarii carierei in cadrul unei firme care activeaza la nivel international. Temerile subliminale ar putea fi demontate prin acumularea de cunostinte referitoare la alte culturi, sarcina ce revine scolilor si universitatilor in egala masura. Cunoasterea modului de viata strain scade inhibarea de a face pasul catre locurile de munca externe". Pe de alta parte, flexibilitatea profesionala e un ,must" al vremurilor in care traim si lucram: ,Atat angajatii, cat si candidatii trebuie sa fie pregatiti in orice moment sa-si adauge noi competente sau chiar sa se reorienteze, daca domeniul lor profesional este in declin", subliniaza Crina Ilie.