Alinierea la normele UE, însoţită de riscuri

Fondul Monetar Internaţional arată că România a accelerat ritmul procesului de convergenţă la UE, dar că au crescut şi potenţialul dezechilibrelor din economie. România a ajuns să mai

Fondul Monetar Internaţional arată că România a accelerat ritmul procesului de convergenţă la UE, dar că au crescut şi potenţialul dezechilibrelor din economie.

România a ajuns să mai recupereze din decalajul de venituri înregistrat faţă de media Uniunii Europene. Potrivit unei evaluări a FMI, în ultimii şase ani, viteza de aliniere la standardele UE a fost de două ori mai mare faţă de ţări mai bine plasate precum Ungaria sau Polonia. Numai că economia nu pare pregătită să susţină un asemenea ritm.

Potrivit raportului Fondului Monetar Internaţional (FMI) "Regional Economic Outlook", România ocupă locul patru în clasamentul statelor europene care au înregistrat cel mai rapid ritm de convergenţă la UE în perioada 2000-2006, după Ţările Baltice şi înaintea unor state precum Bulgaria, Ungaria şi Polonia. "Convergenţa în economiile emergente a fost impulsionată de afluxurile masive de capital.

În ultimii 20 de ani, a devenit clar că potenţialul de creştere din aceste economii este foarte mare. Pe măsură ce gradul de deschidere al economiilor creşte, sistemele financiare au atins nivel mediu de dezvoltare, investitorii au injectat capital, accelerând procesul de convergenţă. Nivelul veniturilor a crescut rapid, cu progrese rapide înregistrate în statele baltice, Bulgaria şi România, ţări care au pornit de la un nivel scăzut", precizează evaluarea FMI.

România, la mijlocul clasamentului

Potrivit evaluării FMI, bazat pe informaţii furnizate de Biroul de statistică al UE, Eurostat, viteza medie de convergenţă înregistrată de România în perioada analizată a fost de peste şase puncte, comparativ cu valoarea de circa cinci puncte înregistrată de Bulgaria, sub trei puncte de Ungaria şi mai puţin de două puncte de Polonia.

Reprezentanţii FMI precizează că, deşi au înregistrat diverse grade de convergenţă, ţările analizate au ajuns la niveluri dintre cele mai ridicate ale deficitelor de cont curent din regiune. Cu alte cuvinte, cu cât gradul de convergenţă este mai ridicat, cu atât riscul de înregistrare a dezechilibrelor în economie este mai mare.
Astfel, în privinţa ţării noastre, FMI estimează pentru anul viitor un deficit de cont curent de 13,2% din PIB, comparativ cu 13,8% din PIB în acest an, previziunile fiind pe undeva diferite faţă de nivelurile anunţate de Comisia Naţională de Prognoză, de 13,4% din PIB pentru 2007 şi 13,6% din PIB pentru 2008. De asemenea, analiştii au în vedere pentru România un deficit bugetar de 2,8% din PIB pentru acest an, iar pentru 2008 de 2,1%. Plafonul de deficit bugetar prevăzut de guvern pentru 2007 este de 2,7% din PIB.

Analiştii FMI sunt de părere că autorităţile din statele europene evaluate ar trebui să ia măsuri pentru reducerea vulnerabilităţilor economice. În cazul României, FMI este de părere că printre măsurile de care ar fi nevoie pentru reducerea riscurilor de natură economică se numără corelarea creşterii salariale cu avansul productivităţii şi stabilirea unei supravegheri în funcţie de risc şi pe termen mediu-lung în cadrul sistemului financiar.