Aliatii europeni din NATO nu se grabesc sa onoreze cererea SUA de a trimite trupe in Irak

* Acord de principiu asupra dublarii efectivelor internationale in Afganistan * Dupa extinderea NATO, Rusia isi va spori prezenta militara in enclava Kaliningrad

Cea de-a 40-a conferinta internationala pe tema politicilor de securitate, desfasurata la sfarsitul saptamanii trecute, la MUnchen, a oferit participantilor (peste 250 de ministri si inalti oficiali din domeniul apararii) o buna ocazie de a dezbate subiectele fierbinti din actualitatea internationala si a pune la punct noi strategii in lupta impotriva terorismului. Daca anul trecut discutiile au fost tulburate de disputele aprinse intre Statele Unite si Marea Britanie, pe de o parte, si tandemul franco-german, de cealalta parte, pe tema oportunitatii atacarii Irakului, anul acesta spiritele s-au mai domolit. Au persistat, insa, divergentele de pareri intre Statele Unite si reprezentantii "vechii Europe" (sintagma lansata de secretarul american al apararii, Donald Rumsfeld, anul trecut, chiar la forumul de la MUnchen). De data aceasta, a fost vorba despre necesitatea implicarii NATO in Irak si a extinderii participarii Aliantei in Afganistan. Atat in discursul sau din cadrul Forumului, cat si la reuniunea ministrilor apararii ai tarilor NATO desfasurata pe marginea acestuia, Donald Rumsfeld a pledat pentru o mai mare implicare internationala in Afganistan si in Irak. In cazul Afganistanului, unde exista deja 6.000 de militari NATO (cei mai multi trimisi de Germania si Canada), s-a ajuns la un acord de principiu asupra dublarii acestor efective. Marea Britanie s-a oferit sa conduca o misiune extinsa a Aliantei in nordul Afganistanului, zona zguduita, in ultimele luni, de violente repetate. S-a pus problema preluarii conducerii ISAF (Fortei Internationale de Asistenta pentru Securitate in Afganistan) de catre Eurocorps (trupe formate din militari din cinci tari europene: Franta, Germania, Belgia, Luxemburg, Spania), insa aceste tari au pus conditii pentru asumarea misiunii. Ministrul francez al apararii, dna Michelle Alliot-Marie, a insistat ca NATO trebuie sa garanteze ca misiunea lor va dura "sase luni, nu mai mult" si sa ofere acces nelimitat la sistemul de comunicatie al Aliantei. Membrele NATO vor decide, ulterior, ce efective suplimentare trimit in Afganistan, pentru ce perioada, si in ce conditii. Secretarul american al apararii a primit la MUnchen, o serie de promisiuni in acest sens, care i-au indreptatit pe membrii anturajului sa-si exprime "optimismul" referitor la o eventuala inlocuire a fortelor americane din Afganistan cu aliati europeni din NATO. In cazul Irakului, dezbaterile au fost mai tensionate si promisiunile mult mai vagi. Participantii la conferinta n-au parut dispusi sa dea uitarii disputele de anul trecut. Rumsfeld a insistat ca interventia americano-britanica in Irak a fost necesara si ca "lumea a devenit un loc mai bun" in urma acesteia. Deloc convins, ministrul german de externe, Joschka Fischer (care l-a enervat si anul trecut pe Rumsfeld cu pacifismul sau militant), a repetat, la randul sau, ca guvernul german "considera ca evenimentele au demonstrat ca pozitia adoptata atunci (anul trecut, n.r) a fost justa". "Nu am fost si tot nu suntem convinsi de validitatea argumentelor care au provocat razboiul", a accentuat Fischer. Seful diplomatiei de la Berlin s-a aratat "profund sceptic" fata de viabilitatea unei misiuni NATO in Irak. "Riscul unui esec si potentialele consecinte serioase, posibil fatale pentru Alianta trebuie luate in consideratie", a avertizat Fischer. Inca slabita de pe urma controverselor de anul trecut, avand deja un rol important in Afganistan, organizatia nord-atlantica risca sa-si dilueze forta angajandu-se intr-un demers peste posibilitatile sale, a explicat el. Totusi, ministrul german de externe a anuntat ca tara sa nu va bloca un eventual acord in cadrul Aliantei de a se implica in Irak (cum a procedat anul trecut), desi Germania nu intentioneaza sa trimita militari in zona. Nici reprezentantii Frantei n-au fost prea entuziasmati de perspectiva trimiterii de trupe NATO in Irak. Ministrul francez al apararii, Michelle Alliot-Marie, a declarat (la fel ca si in timpul crizei care a paralizat Alianta, anul trecut) ca discutarea acestei probleme este "prematura". "Nu putem accepta desfasurarea unei forte NATO acum", a insistat ea. Noul secretar general al NATO, olandezul Jaap de Hoop Scheffer, nu a exclus trimiterea de trupe aliate in Irak, insa a insistat ca demersul trebuie sa fie "legitim": "Daca un guvern irakian legitim ne solicita asistenta, si daca avem sprijinul Natiunilor Unite, NATO nu trebuie sa abdice de la responsabilitatile sale".
Rusia accepta bazele NATO din Romania si Bulgaria
O alta tema "fierbinte" pe ordinea de zi a dezbaterilor de la MUnchen a fost apropiata extindere a Aliantei Nord-Atlantice. Ministrul rus al apararii, Serghei Ivanov, a exprimat din nou, mai explicit de aceasta data, ingrijorarile tarii sale in aceasta privinta. Precizand ca Rusia "nu intentioneaza sa se amestece in extinderea NATO spre Est", Ivanov si-a exprimat "nedumerirea" fata de potentiala amplasare de baze NATO in Polonia si in tarile baltice. Daca intelege prezenta bazelor NATO in tari ca Bulgaria si Romania, despre care accepta ca pot fi folosite ca puncte de plecare pentru operatiuni anti-teroriste in Orientul Mijlociu, guvernul de la Moscova nu intelege "unde exista amenintarea terorista care ar impune necesitatea unor noi instalatii militare in Polonia si in tarile baltice". Ivanov a sugerat ca fortele ruse isi vor spori prezenta in enclava Kaliningrad, dintre Polonia si tarile baltice, pentru a putea supraveghea miscarile Aliantei in noile state membre. El a cerut ca expertii rusi sa aiba acces liber la bazele NATO din Polonia si statele baltice, pentru a verifica daca modul in care acestea functioneaza nu este amenintator pentru Rusia. Evident, propunerea a starnit indignarea balticilor, care au amintit ca tarile lor nu au fost mentionate ca teritorii posibile unde SUA isi vor stabili baze. Oficialii NATO au repetat ca extinderea Aliantei nu este indreptata impotriva Rusiei, insa au evitat sa dea un raspuns la cererea lui Ivanov. De altfel, ministrul rus al apararii n-a parut prea increzator in viitorul cooperarii Rusia-NATO, pe care a descris-o ca se afla "in stadiu embrionar". Pentru dezvoltarea acestui cadru, "Alianta Nord-Atlantica trebuie sa tina seama de preocuparile Rusiei in sfera politica si de securitate", a mai spus el.