Alianţă franco-română pentru vinul de Corcova

Celebrul "Corcovin", creat după metoda obţinerii vinurilor de Bordeaux, are şansa să-şi recapete faima din vremurile de altădată . Dacă pe vremea prinţului Anton Bibescu, podgoria de la

Celebrul "Corcovin", creat după metoda obţinerii vinurilor de Bordeaux, are şansa să-şi recapete faima din vremurile de altădată .

Dacă pe vremea prinţului Anton Bibescu, podgoria de la Corcova era administrată de un francez, întâmplarea face ca astăzi tot un inginer francez să se ocupe de ea, pe numele său Laureant Pheffer. Mai mult, unul dintre cei doi investitori care s-au încumetat să pună podgoria pe picioare este tot francez. Celălalt este un tânăr din Bucureşti, absolvent al Facultăţii de Drept de la Strasbourg, care a reuşit să atragă pentru afacerea viticolă fonduri SAPARD de 500.000 de euro.

Judeţul Mehedinţi este binecunoscut prin podgoriile Plaiurile Drincei, Severin, Vânju Mare, Oreviţa. Un loc aparte îl ocupă însă celebrele podgorii de la Corcova, aflate la 14 kilometri de Strehaia. În urmă cu 20 de ani, la Hotelul Intercontinental din Bucureşti, cel mai solicitat vin de către clienţii străini era cel produs la Corcova.
Din cele 353 de hectare cu vie deţinute de fostul IAS - înfiinţat pe moşia Bibeştilor -, doar câteva hectare au mai rezistat însă după 1995. O speranţă se întrezăreşte totuşi, pentru că doi investitori, un român şi un francez, au cumpărat aici 56 de hectare de vie. Cel care se ocupă, la propriu, de podgorie este tot un francez, Laureant Pheffer, inginer viticol de profesie, care a venit din ţara de origine ca să aibă grijă de via românească.

500.000 de euro, fonduri SAPARD

În cursul anului trecut, societatea viticolă a celor doi investitori a reuşit să atragă, printr-un program SAPARD, fonduri nerambursabile de 500.000 de euro, bani cu care au cumpărat butaşi şi au realizat sistemul de susţinere pentru 28 de hectare. De asemenea, prin eforturi proprii au mai replantat alte 13 hectare cu soiuri nobile, productive, agreate de Comunitatea Europeană, astfel că în momentul de faţă mai au în proprietate doar 15 hectare de viţă veche. Şi operaţiunile de înlocuire a viţei vechi nu se opreau
aici, dacă seceta nu se abătea în această vară.

Şerban Dâmboviceanu, investitorul român de la Corcova, spune că salariaţii săi au fost mobilizaţi pentru a uda viţa, astfel că nu a mai fost timp şi pentru alte lucrări.

Administrator din regiunea Bordeaux

Cu toate eforturile depuse, producţia obţinută de la viţa veche este deja afectată în proporţie de 20 la sută. Şi în rândul viţei tinere se înregistrează pierderi, în sensul că mulţi butaşi s-au uscat şi trebuie înlocuiţi. "Din cauza secetei excesive, viţa tânără se usucă pur şi simplu, iar la cea de doi ani, lemnul se maturează mai repede şi nu mai are timp să înmagazineze rezervele necesare pentru iarnă şi anul viitor", ne explică administratorul plantaţiilor de la Corcova, inginerul francez Laureant Pheffer, venit tocmai din regiunea Bordeaux. Pare surprinzător că un tânăr francez de 27 de ani a ales să-şi practice meseria pentru care s-a pregătit tocmai în România. Dar pentru el aceasta a însemnat o provocare şi posibilitatea de a dovedi că este un bun specialist.

"În Franţa, în viticultură, lucrurile sunt bine puse la punct. A fost foarte bucuros că i-am oferit acest loc de muncă şi nu regretă nicio clipă că a venit aici. Îi place atât de mult încât intenţionează ca, în perioada următoare, să cumpere şi el teren aici", ne-a povestit Şerban Dâmboviceanu. De altfel, chiar investitorul român este străin de plaiurile Corcovei.

Bucureşteanul Şerban Dâmboviceanu a absolvit Facultatea de Drept din Strasbourg şi după mai mulţi ani de muncă în străinătate a hotărât să se reîntoarcă în România şi să investească în viticultură. "Am fost în mai multe locuri, la Constanţa, în Argeş, la Drăgăşani, dar această zonă mi-a plăcut cel mai mult, poate pentru că era abandonată. Am aflat de Corcova de la un prieten care este din Şişeşti", ne-a spus tânărul Şerban Dâmboviceanu.

La fel ca şi inginerul francez, acesta s-a îndrăgostit iremediabil de aceste locuri şi nu ar schimba pentru nimic liniştea de aici cu agitaţia din marile centre urbane.

Din cauza secetei excesive, viţa tânără se usucă pur şi simplu inginerul Laureant Pheffer

Prinţul Bibescu a avut şi el administrator francez

Aflăm de la primarul comunei, Adam Durac, că şi prinţul Anton Bibescu găsea la Corcova oaza de linişte de care avea atâta nevoie. Strălucitul ambasador al României în SUA şi Spania, prinţul Bibescu (ginerele lui Herbet Henry Asquith, fostul premier britanic din anii 1908-1916) se refugia deseori în luncă unde îşi căuta liniştea. Prinţul Anton a îmbogăţit zestrea naturală a acestor locuri. După ce filoxera a distrus viile de la Corcova la sfârşitul secolului al 19-lea, prinţul l-a adus din Franţa pentru refacerea lor pe Emanuel Sauget (tânăr absolvent, şef de promoţie al Facultăţii de Ştiinţe Agricole din Nancy) şi l-a pus administratorul moşiei.

El este cel care a reorganizat moşia, a plantat soiuri nobile de viţă aduse din Franţa şi a creat, după metoda obţinerii vinurilor de Bordeaux, celebrul "Corcovin", preferat de către prinţ şi distinşii lui oaspeţi. La moşia de la Corcova poposeau adesea Martha Bibescu, Ion Minulescu, Ion Pillat şi alte personalităţi ale culturii române sau politicieni ai vremii. Surprinzător, nimeni din familia Bibeştilor nu a revendicat nici măcar o palmă de teren din vechea moşie.