Agricultura poate genera profit de 50%

Înfiinţarea bursei agricole este împiedicată de lipsa unui sistem funcţional de garantare a certificatelor de depozit. Cultivarea cerealelor este profitabilă dacă activitatea se desfăşoară pe o suprafaţă suficient de mare, ce permite aplicarea corectă a tehnologiilor.

Criza financiară este resimţită de agricultori doar în relaţia pe care o au cu băncile. Dobânzile au crescut spre 20% pe an, iar pentru un credit banca solicită garanţii mai mari ca în trecut. Însă profit se poate obţine şi în aceste condiţii vitrege. Pentru efectuarea lucrărilor de primăvară, Constantin Valică apelează la o linie de creditare de la CEC  de 60.000 lei.

„După recoltare, sper să returnez împrumutul şi să pot finanţa lucrările de toamnă”, spune Valică. Este optimist, în ciuda faptului că anul 2009 n-a debutat la fel de bine ca 2008. Are experienţa perioadei 1996 – 1997, când s-a confruntat cu grindină şi cu secetă, la care s-au adăugat credite la bănci cu dobândă de până la 135%.

Se va descurca în continuare cu exploatarea celor 1.200 de hectare din judeţul Dâmboviţa, chiar dacă termenul se încadrează în clasa a treia de fertilitate, din patru posibile. Profitul nu este mare în aceste condiţii, de până în 200.000 lei, la o cifră de afaceri de două milioane lei.
Utilajele moderne cresc randamentul cu 30%

La nici 20 de kilometri depărtare, lângă oraşul Găeşti, Dumitru Dragomir exploatează 500 de hectare de teren situat în lunca Argeşului, cotat la prima grupă de fertilitate. Profitul nu a fost foarte mare până în 2006, când a reuşit să se doteze cu o gamă completă de utilaje moderne.

„Cheltuielile fixe au scăzut cu 30%, iar salariile s-au diminuat cu 50%. În prezent, suntem doar trei angajaţi permanenţi în firmă”, spune Dragomir. Anul trecut, la o cifră de afaceri de 200.000 de euro, profitul net a fost de aproape 100.000 de euro.  Utilajele au costat 250.000 euro, însă jumătate din sumă a fost acordată prin programul Sapard.

În plin Bărăgan, în judeţul Călărăşi, activitatea societăţii Voinţa din apropiere de Lehliu se desfăşoară pe 600 de hectare. Investiţiile în utilaje, două combine, trei tractoare, presă de balotat sunt suficiente pentru exploatarea terenului în condiţii optime. Utilizarea propriilor utilaje permite scăderea costurilor, mai ales când sunt lucrate suprafeţe mari, compacte.

Agricultura a fost până în prezent domeniul cel mai văduvit de investiţii. Cel puţin în categoria celor străine, ponderea agriculturii se învârte în jur de 1% din total. Însă tendinţa este de schimbare rapidă, potenţialul afacerilor agricole fiind foarte mare şi în mare măsură neexploatat încă.

Piaţa cerealelor, sub lupa Consiliului Concurenţei

În sectorul cerealelor de panificaţie, peste 40% din tranzacţii se efectuează pe piaţa neagră.

La grâu, preţul este influenţat de situaţia pieţelor internaţionale şi de cotaţiile înregistrate pe pieţele bursiere externe.

Puterea de negociere a producătorilor agricoli individuali, în calitate de ofertanţi cu achizitorii, este asimetrică, cu influenţă semnificativă asupra formării preţurilor.

Intervenţia statului prin disponibilizarea de grâu din Rezerva de Stat distorsionează concurenţa, prin avantajarea operatorului selectat.

Pe piaţa serviciilor de depozitare a grâului se remarcă zone ce sunt acoperite de un singur operator.

Grâul, ca valoare mobiliară, nu prezintă suficiente garanţii cu privire la existenţa efectivă a cantităţilor de grâu tranzacţionate, la calitatea specificată, ceea ce împiedică funcţionarea unei burse adevărate.