Agentii israelieni s-au ucis intre ei, din greseala

dezvaluiri ale cotidianului "Maariv"

Cotidianul "Maariv" a dat detalii ample despre indrazneata tentativa de asasinare a lui Saddam Hussein de catre un comando al armatei israeliene (Tsahal), informatii confirmate de deputatul laburist Ephraim Sneh, care, in 1992, era membru al Comisiei pentru Afaceri Externe si Aparare din Knesset. Articolul din "Maariv" a putut aparea integral numai dupa ce a fost aprobat de cenzura militara, in urma capturarii lui Saddam. Operatiunea respectiva a fost conceputa in semn de represalii la cele 39 de rachete Scud trase de Irak asupra Israelului in Razboiul din Golf din primavara lui 1991. O unitate de elita a Statului Major al Tsahal urma sa ajunga langa Tikrit, unde, dupa cum aflase serviciul secret israelian, insusi Saddam, si nu o sosie a lui, urma sa participe la funeraliile unui unchi al sau, care aveau loc in cimitirul Al-Udja. Operatiunea era condusa direct de seful Statului Major israelian de atunci, gen. Ehud Barak, si gen. Amiram Levine. Ea fusese autorizata, initial, de premierul Yitzhak Rabin, iar detaliile ei au ramas secrete timp de 11 ani. Arma care urma sa fie folosita era o racheta botezata "Obelisc", iar comandoul trebuia sa se afle la cativa kilometri de cimitir. Saddam putea fi usor reperat, intrucat purta o uniforma in culori mai stralucitoare decat ale subordonatilor sai. Dupa asasinat, comandoul trebuia sa revina in Israel la bordul unui avion ce ar fi decolat de pe o pista amenajata special pentru aceasta operatiune. Numai ca, la 5 noiembrie 1992, in cursul durelor antrenamente desfasurate in baza Tseelim din desertul Neghev, a avut loc un tragic accident, cunoscut sub numele "Catastrofa de la Tseelim Beth". Cinci membri ai comandoului jucau rolul tintelor - Saddam si garzile sale de corp - asupra lor urmand sa se traga cu o racheta falsa. Dintr-o grava eroare, s-a folosit o racheta adevarata, care i-a ucis pe loc pe cei cinci si a ranit alti sase, chiar in prezenta lui Barak. Operatiunea a fost anulata imediat, iar cenzura militara a instituit un embargo total. Doua ziare straine, ce au publicat articole in care sustineau ca tinta operatiunii ar fi fost seful gruparii integriste Hezbollah din Liban, seicul Nasrallah, au fost sanctionate de guvernul israelian prin retragerea acreditarilor. In fine, "Maariv" mai scrie ca "povestea cu Nasrallah a fost fabricata pentru a distrage atentia ziaristilor de la tinta reala a acestei operatiuni ratate". De asemenea, ziarul sustine ca proiectul asasinarii lui Saddam n-a fost supus aprobarii cabinetului israelian, intrucat erau voci care i se opuneau, ele avertizand ca, in caz de esec, ca si de reusita, actiunea ar fi dus la o riposta irakiana sub forma unui atac chimic ori bacteriologic.