Adriean Videanu: "România nu este deloc o ţară coruptă"

Primarul General al Bucureştiului, preşedinte executiv PD, afirmă că politicienii nu vor mai câştiga mult timp voturi numai prin discursuri anticorupţie A promis că Bucureştiul va fi

Primarul General al Bucureştiului, preşedinte executiv PD, afirmă că politicienii nu vor mai câştiga mult timp voturi numai prin discursuri anticorupţie

A promis că Bucureştiul va fi transformat într-un mare şantier şi ne-a avertizat pe toţi că, pentru câţiva ani, circulaţia în cel mai mare oraş al României va fi un calvar. Nimeni nu poate spune că nu s-a ţinut de cuvânt. Dar va veni o zi când lucrurile vor arăta altfel? Primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, are cuvântul.

Este tânăr pentru un om politic - are doar 45 de ani. Dar este un veteran al vieţii politice din România. Inginer la SUT Ploieşti - secţia Videle şi fotbalist în echipa locală, a fost ales deputat pe listele FSN Teleorman încă de la scrutinul din 20 mai 1990. De atunci, a făcut tot timpul politică.

În 2003, deputatul Adriean Videanu demisiona din parlament, ca urmare a adoptării legislaţiei privind incompatibilitatea dintre calitatea de parlamentar şi cea de administrator. A ales afacerile în detrimentul mandatului, preferând să conducă firma Titanmar-Marmosim, unde deţinea un pachet semnificativ. A rămas în acea perioadă vicepreşedinte al PD.

A participat însă la elaborarea programului de guvernare al Alianţei DA şi, după alegerile din 2004, a lăsat afacerile pentru a se întoarce în politică. A devenit vicepremier apoi, din februarie 2005, primar general al Bucureştiului. Este preşedinte executiv al Partidului Democrat.

- Domnule primar general, ne-aţi promis, acum vreun an şi ceva, că Bucureştiul va deveni un şantier, iar circulaţia un calvar. V-aţi ţinut de cuvânt, nu putem zice nu. Problema este că plătim mai scump decât ni se spusese iniţial.

- Costurile la lucrările de construcţii de montaj care s-au şi licitat nu cresc absolut deloc. Putem vorbi despre costurile exproprierilor, care nu fac obiectul licitaţiei, ele cad în sarcina municipalităţii. În anul 2000, când s-a fundamentat proiectul, preţul era undeva la 50-60 de euro metrul pătrat. Când ajungi să faci exproprierea la şapte ani distanţă, evident că a crescut preţul de câteva ori, iar aici, legea pe noi ne obligă la o justă, dreaptă şi prealabilă despăgubire.

- De aceea a crescut atât de mult costul la pasajul Basarab? Consiliul General a avut mari suspiciuni în această privinţă.

- Experienţa de la Basarab ne-a determiant ca, pentru toate celelalte lucrări, să nu mai venim după ce facem licitaţia ca să demarăm procedura de expropriere. Vom veni în faţa Consiliului cu un pachet de proiecte pentru actualizarea indicatorilor. Dar la Basarab, mai apar nişte lucruri importante. Sunt reţelele edilitare şi, în general, reţelele de electricitate. Acolo trebuie o altă structură a puterii instalate. Şi toate acestea sunt în responsabilitatea municipalităţii. Aici a apărut un element de noutate, care nu s-a licitat. Pe baza studiului de trafic actualizat din 2000 în 2007, a reieşit necesitatea absolută a lărgirii podului de peste Dâmboviţa. Şi am zis că, dacă tot facem lucrarea asta, atunci să lărgim acum podul de pe Dâmboviţa.

- Vreţi să spuneţi că, în aceste noi condiţii, preţul e justificat?

- Este. Să ştiţi că, în general, la lucrările de construcţii-montaj apar acte adiţionale justificate, de altfel, de ceea ce se întâmplă în teren.

- În campanie spuneaţi că trebuie să se termine odată cu aceste adăugiri.

- Absolut de acord. Asta demonstrează că nu întotdeauna proiectanţii sunt foarte ancoraţi în realitate şi, din cauza procedurilor legislative destul de greoaie, eşti obligat la un moment dat să faci astfel de mici compromisuri. Din punctul meu de vedere, o majorare undeva la plus, minus 10% mi se pare rezonabilă. Dar prevederea legală de 50% mi se pare şi mie exagerată, lasă loc la abuzuri.

- În concluzie, totul este cât se poate de corect?

- Eu stau şi mă uit la stresul din comisiile de licitaţie. Din raţiuni de prudenţă, eu nu
m-am băgat în nici-o comisie de licitaţie.

Şi să ştiţi că sunt foarte puţini cei care se mai aventurează să intre într-o comisie de licitaţie. Există o teamă, lucru care mi-a fost confirmat de către membrii unor astfel de comisii.

- De ce, le e frică să nu fie agăţaţi cu vreun dosar după aceea?

- Sigur. De aceea eu cred că va trebui să terminăm odată şi cu această autostigmatizare, cum că suntem cu totul corupţi. Nu este aşa. Sigur, fiecare să-şi facă treaba, să vorbim mai puţin şi să facem mai mult. Şi aici, dacă îmi permiteţi, vă fac şi dumneavoastră un reproş. Şi mass-media este interesată să întreţină astfel de lucruri.

- Da, dar presa scrie după ce dumneavoastră, politicienii, vă acuzaţi unii pe alţii de corupţie. Dumneavoastră vorbiţi de oligarhi, de grupuri de interese, dumneavoastră, politicienii, aţi creat imaginea unei ţări ocupate de structuri mafiote.

- Chiar dacă şi eu am dubii asupra unui politician sau altuia, pe mine nu o să mă auziţi niciodată că acuz pe cineva atâta timp cât n-am probe, indiferent din ce formaţiune politică este. Sunt organele abilitate ale statului care, în linişte, trebuie să-şi facă treaba. Şi eu nici nu cred că astfel de atitudini vor aduce voturi în viitor. Cred că soluţia este să măreşti pensiile, să rezolvi problemele din agricultură… Astea sunt problemele pe care politicienii ar trebui să le dezbată.

- Nu credeţi că toată această stigmatizare a clasei politice, acest discurs suflă în pânzele unor forţe care nu prea iubesc democraţia?

- Nu. Eu cred că traversăm cea mai gravă criză morală pe care a trăit-o România vreodată. Cu toţii, şi clasa politică, şi mass-media, şi societatea civilă. Din păcate, n-am reuşit să ne identificăm nişte repere pe care să încercăm să construim.

"Efectele negative ale guvernării actuale se vor vedea în economie peste un an"

- Îi susţineţi pe cei de la PNG să intre în Partidul Popular European?

- Nu. Partidul Democrat nu se va implica din punctul acesta de vedere, nu e rostul lui. Ceea ce pot să vă spun este că nu ne vom opune solicitărilor PNG-ului.

- Când eraţi în Internaţionala Socialistă v-aţi opus PSD-ului.

- Era alt moment istoric. Mi s-ar părea acum o copilărie să te opui fără argumente ca un partid cu potenţial să devină parlamentar, să acceadă la una dintre familiile populare europene.

- Aţi putea colabora cu ei, în plan parlamentar, chiar guvernamental, în cazul în care nu veţi avea majoritatea după următoarele alegeri?

- Fiecare partid trebuie să alerge pe culoarul lui. În momentul de faţă, PNG este un competitor politic pentru noi. Partidul Dermocrat încearcă să-şi extindă mesajul electoral abordând inclusiv componenta mesajului naţional, la care noi ţinem foarte mult. De aceea suntem oarecum competitori cu PNG pe piaţa politică românească. Ştiţi cum e? Oricât de mult aş vrea eu să-i dau sprijin, sunt mai mult interesat de propriul meu partid. Dar mi s-ar părea incorect să ne opunem unei tentative. Sunt alţii care să judece dacă PNG întruneşte condiţiile pentru a adera la o familie politică europeană.

- Mai credeţi în alegeri anticipate?

- Cred că este unica soluţie pentru a depăşi situaţia de criză.

- Asta ştim, dar practic vorbind, se mai pot declanşa?

- E posibil. Eu cred că PSD nu-şi poate permite să mai rămână în situaţia de partid între scaune. PSD-ul a pierdut enorm. Nu trebuie să uităm că de la 30 şi ceva la sută a ajuns la cel mult 17-18%. Cum să emiţi pretenţia că te constitui într-o alternativă de guvernare când tu susţii instalarea unui guvern?

- PSD ameninţă cu o moţiune de cenzură, la toamnă. O veţi susţine?

- Vom susţine o moţiune de cenzură pentru că suntem convinşi că actuala guvernare este una de compromis, cu un program politic de dreapta, susţinut de un partid de stânga. Şi nimic nu este mai rău decât să începi să faci compromisuri de la dreapta la stânga.

- Vi se pare că Guvernul Tăriceanu face compromisuri inacceptabile din acest punct de vedere?

- Uitaţi-vă ce se întâmplă în comisiile de specialitate ale celor două Camere. Au fost aprobate acte normative care vizează un angajament bugetar de 150.000 de miliarde de lei vechi, suplimentar faţă de prevederile actuale. Sunt măsuri populiste, fără niciun fel de justificare! Iar eu cred că, dată fiind această guvernare de compromis, se degradează actul de guvernare pe zi ce trece. În deserviciul României. E păcat pentru performanţa extraordinară realizată în primii doi ani de guvernare. Şi haideţi să recunoaştem cu toţii că probabil nici ei nu au realizat ce înseamnă o funcţie ministerială. Sunt câţiva miniştri total depăşiţi de responsabilităţile pe care le au. Trebuie să recunoaştem acest lucru indiferent că se supără unul sau altul. Trebuie să fii conştient de responsabilitatea pe care o ai la un moment dat, nu neapărat te repezi la funcţie.

- Cum vă explicaţi că, totuşi, România merge înainte în ritm foarte rapid, în pofida unei guvernări pe care o consideraţi slabă? Nu cumva politicienii sunt slabi şi nu au nicio influenţă?

- Nu. În primii doi ani, au fost măsuri guvernamentale corecte, însă există un decalaj între măsurile guvernamentale luate şi efectele lor în economie, un decalaj de un an, un an şi jumătate. Măsurile total nefericite luate acum se vor vedea într-un an, un an şi jumătate. Ele nu au efecte imediate, pentru că există o anumită inerţie a economiei.

Ce îl frământă

Ar fi multe lucruri care mă frământă. Cel mai greu lucru este în opinia mea escaladarea în toate instituţiile statului a acestei atitudini, că suntem o ţară coruptă. Eu nu cred că în momentul de faţă România nu este nici mai coruptă, nici mai puţin coruptă decât o bună parte din ţările membre ale Uniunii Europene. Este punctul meu de vedere.

Testul adevarului

"Şoseaua de centură, cu plată? E ca şi cum v-aş pune să plătiţi intrarea pe Magheru"

Modernizarea canalizării. Dar acum, pentru modernizarea sistemului de canalizare în Bucureşti, avem mai multe variante pe care le-am studiat cu cei mai buni specialişti din România. Una dintre variante ar fi un nou canal colector sub salba de lacuri sau sub centura Bucureştiului, care este în reconstrucţie. Şi putem să profităm de acest lucru, astfel încât să nu mai deversăm toate apele menajere şi pluviale în caseta centrală către Dâmboviţa. Dar, trebuie să recunosc, este un obiectiv de investiţii foarte important, dar care nu va începe în timpul mandatului meu, ci în timpul mandatului viitorului primar.

Parteneriat public-privat pentru şoseaua de centură. Mi s-a părut o atitudine nepotrivită din partea ministrului Ludovic Orban să spună că vrea un parteneriat public-privat pentru centura Bucureştiului. Asta înseamnă plată. Eu nu pot să fac inelul exterior al Bucureştiului cu plată pentru bucureşteni. Poţi să faci în parteneriat public-privat centura de autostradă din exteriorul Bucureştiului, şi sunt absolut de acord, chiar aş încuraja un astfel de demers. Dar nu inelul exterior al Bucureştiului! E ca şi când mâine eu m-aş pregăti să concesionez Magheru, Calea Victoriei şi domneavoastră să plătiţi când intraţi acolo. Nu se poate.

Integrarea sistemului de căi ferate periferice în transportul urban. Şi noi am discutat de acum un an şi jumătate cu Ministerul Transporturilor ideea de a folosi infrastructura de cale ferată periferică, dar trebuie făcută compatibilă cu sistemul de metrou actual. Nu poţi să ai două tipuri de trenuri. Practic, sistemul periferic de căi ferate trebuie să devină o componentă a metroului bucureştean. Peste tot în capitalele civilizate transportul în comun nu este numai pentru oraşul în sine, este şi pentru zona metropolitană.

Colaborarea cu guvernul. Am o colaborare relativ bună cu guvernul. Dar apare această diferenţă de opinii. Dl ministru Vosganian spune să trecem CET-urile la administraţia locală din 2008-2009. Dar avem suficiente argumente pentru ca toate aceste CET-uri ce deservesc în exclusivitate Bucureştiul să treacă imediat la municipalitate. Eu aş putea să dau drumul unui parteneriat public-privat pentru construcţia unor centrale termoelectrice cu o generare impecabilă, care sunt de ultimă generaţie. Pot să-mi iau un partener foarte mare, pentru că Bucureştiul este atractiv din punctul ăsta de vedere. Şi am convingerea că vor avea o eficienţă mult mai mare Ştiu că ar fi incorect din partea mea, fiindcă e o investiţie a statului. Dar dacă nu găsesc înţelegere, ştiţi cum e, maieul este mai aproape de piele decât cămaşa.

"Va trebui să construim un lider pentru Partidul Democrat"

- Gesturile politice ale PSD şi PNL au sporit cota Partidului Democrat. Cât din actuala popularitate a PD-ului se datorează preşedintelui Băsescu şi cât partidului?

- Nu. Domnul Băsescu, trebuie să recunosc, are o contribuţie importantă. Noi suntem conştienţi de acest lucru.

- Dar v-aţi întrebat vreodată dacă se întâmplă un accident politic, Doamne fereşte, cu dl. Băsescu, ce faceţi?

- Tot timpul ne gândim. De ceva vreme, în discuţiile informale pe care le-am avut, cel puţin în timpul campaniei pentru referendum, preşedintele mi-a spus: "gândiţi-vă cine este liderul partidului". Încercăm împreună să compensăm golul de credibilitate lăsat de Traian Băsescu. Noi, în momentul acesta, conducem partidul printr-o tripletă: Boc, Blaga, Videanu. Din ce are partidul, va trebui să construim acel lider.

- V-a părut rău pentru că aţi fost eliminaţi din guvern?

- A fost cea mai mare eroare din cariera de politician a premierului Tăriceanu. Să renunţi la sprijinul partidului alături de care ai muncit la programul de guvernare, bazându-te pe un sprijin ipotetic al partidelor de opoziţie...

- Liberalii o spun, mai pe faţă, mai pe la colţuri, că, dacă nu era Traian Băsescu, s-ar fi înţeles foarte bine cu democraţii.

- Nu-i cred. Pentru că nu Partidul Democrat a luat decizia să nu iasă de la guvernare. Eu cred că PNL-ului i s-a întâmplat un lucru pe care nici nu l-a realizat. Dat fiind că primul-ministru era şi copreşedintele alianţei, era şi liderul alianţei. Celălalt copreşedinte era primarul Clujului. În loc să ţină de această construcţie, care era un vector extraordinar, ei au distrus-o. Mai mult, noi le-am propus fuziunea. Nu au vrut-o.

- Ei au perceput-o drept o încercare de achiziţie a PNL-ului. Singurul partid istoric rămas în prim-plan.

- Un partid istoric care se va duce în istorie. Nu au percepţia reală a populaţiei. Trăiesc în istorie.

- Dar de ce spuneţi asta? La ei nu mai sunt prea mulţi oameni în vârstă.

- Nu contează. Din păcate şi PNL-ul cred că va avea aceeaşi soartă ca PNŢCD-ul. Ultima ofertă făcută de preşedinte, PNL-PD-PLD, cel puţin merita o dezbatere. Dar reacţia unora a fost: e o capcană, e un dezastru, Băsescu vrea să distrugă PNL-ul. Mi-e greu să înţeleg acest lucru.

- Dar impresia lor este că sunt în permanenţă tocaţi de preşedinţie.

- Aici am avut percepţii diferite. Traian Băsescu nu a ezitat să-l atace pe Dobre de la Ministerul Transporturilor, pe Hărdău de la Ministerul Educaţiei. Simţul său de politician i-a spus că trebuie să facă acest lucru. Haideţi să fim serioşi! Ne-a ridicat pe toţi de mână şi ne-a pus pe scenă. Şi pe mine, şi pe Tăriceanu, şi pe Blaga, şi pe toţi. Să fim corecţi. El a promis, el a girat anumite promisiuni electorale. El nu poate să stea acum la preşedinţie şi să spună: ce-o mai face guvernul?