Adrian Cioroianu: România nu trebuie să aleagă între SUA şi UE

Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a promis că strategia de politică externă a României nu va rămâne în sertar. România nu trebuie să aleagă între UE şi SUA, ci trebuie să

Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a promis că strategia de politică externă a României nu va rămâne în sertar.

România nu trebuie să aleagă între UE şi SUA, ci trebuie să aprofundeze, din calitate de membră a Uniunii, relaţiile privilegiate româno-americane, a declarat, ieri, ministrul afacerilor externe, Adrian Cioroianu. Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a vorbit la reuniunea anuală a ambasadorilor despre strategia de politică externă a României pe următorii zece ani şi a promis că acest document nu va rămâne în sertar.

Ministrul român de externe a precizat că apartenenţa României la UE trebuie să se reflecte într-o nouă modalitate de exprimare. "Trebuie să aducem în UE proiecte bine fundamentate şi să ne promovăm interesele proprii", a spus Cioroianu. El a adăugat că, după aderare, România nu mai trebuie neapărat să se alinieze la poziţii comune deja convenite, pentru că acum are posibilitatea de a contribui la formarea unor majorităţi care să o reprezinte şi să asigure promovarea intereselor sale fundamentale.

Totodată, Cioroianu a reiterat poziţia Bucureştiului privind extinderea Uniunii, subliniind că România va rămâne un suporter al ideii că singurul viitor al Balcanilor trebuie să fie în interiorul Europei.

Kosovo, o problemă delicată pentru Bucureşti

În ceea ce priveşte Kosovo, Cioroianu a subliniat că România nu a pus niciodată în pericol unitatea UE prin poziţia sa în acest dosar care are anumite particularităţi, dar pe care partenerii europeni le înţeleg. "Unitatea UE pe un dosar atât de complex şi sensibil se construieşte în timp, cu tenacitate şi în ambele sensuri. O soluţie acceptată de toate părţile implicate, o soluţie care să nu fie impusă şi nici unilaterală - iată ce credem noi că va dezamorsa tensiunea din regiune", a spus şeful diplomaţiei de la Bucureşti.

Mai direct, preşedintele Traian Băsescu, care i-a primit, ieri, la Cotroceni pe ambasadorii români, a subliniat că poziţia României în privinţa Kosovo rămâne neschimbată, reiterând susţinerea integralităţii teritoriale a Serbiei. Diplomaţia română are obligaţia de a susţine nu neapărat Serbia ca ţară, ci principiile de drept internaţional în vigoare, a mai spus preşedintele.

Republica Moldova, o miză uriaşă

În ciuda tensiunilor intervenite în relaţia cu autorităţile de la Chişinău, "Republica Moldova nu este numai un stat vecin, ci este o enormă miză pentru România", a spus Cioroianu. "Dezvoltarea relaţiilor cu Chişinăul rămâne un principiu peren al politicii externe a României", a subliniat ministrul de externe. El a menţionat că România este în "poziţia unică" de a oferi răspunsuri la problemele concrete apărute în dezvoltarea dialogului dintre Republica Moldova şi UE, dar fructificarea acestei şanse depinde de autorităţile din Republica Moldova şi, în ultimă instanţă, de cetăţenii ei.

Dialog direct cu Rusia

În ceea ce priveşte relaţiile cu Federaţia Rusă, ministrul de externe a arătat că a sosit momentul "recalibrării" acestora prin dialog direct. "Apreciem că este necesară promovarea unui proces real şi coerent de depăşire a unor paradigme de percepţie. Relaţia de ansamblu Rusia - UE, cooperarea cu Rusia în plan regional şi relaţiile economice bilaterale pot deveni pilonii de susţinere a acestui proces", a spus Cioroianu.

"Sunt capitole care trebuie discutate ceva mai bine, problema Republicii Moldova, a Transnistriei, prezenţa unui corp de armată american, dar prin pragmatism putem trece peste ele", a adăugat şeful diplomaţiei române. Referitor la Ucraina, "cel mai mare vecin al României şi un actor regional important", Cioroianu a spus că Bucureştiul are interesul ca această ţară să urmeze o evoluţie democratică în actuala situaţie internă complexă, să-şi păstreze aspiraţiile europene şi să fie menţinută deschiderea spre dialog indiferent de evoluţiile politice de la Kiev.

Tăriceanu critică atitudinea ambasadorilor

Premierul Călin Popescu Tăriceanu le-a cerut ambasadorilor români să renunţe la atitudinea pasivă şi "de complezenţă" în îndeplinirea misiunii lor. El consideră că aceştia trebuie să respecte o serie de reguli care ţin de rigoare, profesionalism şi seriozitate. La rândul său, preşedintele Traian Băsescu s-a declarat mulţumit de activitatea ambasadorilor şi consulilor generali, dar le-a cerut să dea dovadă de mai multă iniţiativă şi dinamism.

Adrian Cioroianu i-a calificat pe ambasadori drept "manageri care trebuie să fie responsabili pentru o performanţă mai bună". El le-a cerut să dea dovadă de mai multă creativitate în relaţiile cu formatorii de opinie din ţările în care reprezintă România, dar a apreciat bilanţul diplomaţiei române în anul care a trecut drept "pozitiv".

Băsescu, interesat de consolidarea relaţiilor cu Kazahstan

Şeful statului român a declarat ieri, în faţa ambasadorilor aflaţi la Cotroceni cu ocazia reuniunii anuale a diplomaţiei, că are în vedere dezvoltarea relaţiilor cu Kazahstanul şi Azerbaidjanul. Băsescu a afirmat că întărirea relaţiilor cu statele din zona caspică este o prioritate, mărturisind că resursele acestor ţări permit constituirea lor în alternative concurenţiale la actualul sistem de aprovizionare al Uniunii Europene. "Suntem interesaţi în consolidarea relaţiilor cu Kazahstan şi Azerbaidjan", a adăugat Băsescu.

Mai mult, Traian Băsescu a anunţat că preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev, va face în noiembrie o vizită la Bucureşti, pe agenda discuţiilor fiind incluse variantele de aprovizionare cu energie, dar şi crearea terminalului din Georgia. Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu survin exact la o săptămână după ce Dinu Patriciu a anunţat vânzarea a 75% din Rompetrol Group către firma KazMunaiGaz din Kazahstan.

Compania este operatorul naţional al Kazahstanului pentru explorare, minerit, rafinare şi transport al produselor petroliere. Ţara asiatică ocupă locul 17 în lume în funcţie de nivelul rezervelor de ţiţei, cu nouă miliarde de barili, şi este unul dintre primii 15 exportatori.