Administraţia centrală din România, la limita de deficit public acceptată de Comisia Europeană

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deficitul administraţiilor publice este estimat la 11,2 miliarde de lei pentru 2007, reprezentând 2,9% din PIB. Dacă acest indicator ar depăşi 3% din PIB, România s-ar plasa în categoria

Deficitul administraţiilor publice este estimat la 11,2 miliarde de lei pentru 2007, reprezentând 2,9% din PIB. Dacă acest indicator ar depăşi 3% din PIB, România s-ar plasa în categoria statelor care înregistrează un "deficit public excesiv", potrivit Regulamentului Comisiei Europene, riscând sancţiuni din ce în ce mai severe, aplicate gradual.

Potrivit datelor comunicate, ieri, de Institutul Naţional de Statistică (INS), necesarul net de finanţare - deficitul - administraţiilor publice a fost, în 2006, de 6,3 miliarde de lei, reprezentând 1,9 la sută din PIB.
Acest indicator va urca la 2,9% din PIB în 2007, potrivit estimărilor INS, apropiindu-se periculos de mult de nivelul maxim de 3% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.

În schimb, în ceea ce priveşte datoria publică, România stă destul de bine: nivelul maxim acceptat de UE este de 60% din PIB, ţara noastră având în 2007 un total de numai 12% din PIB, în scădere faţă de 2006. Pentru anul în curs, Produsul Intern Brut (PIB) este estimat la 390 miliarde de lei.

În 2008, deficitul va sări pragul minim

În legătură cu acest deficit, "avem mai multe probleme", potrivit analistului Liviu Voinea, director de cercetare în cadrul Grupului de Economie Aplicată. El ne-a declarat că "România nu calculează deficitul public după formulele Comisiei Europene, în sensul că lipsesc unele elemente; dacă s-ar respecta formulele, deficitul nostru ar fi de 4% din PIB.

Chiar şi aşa, însă, nivelul actual va fi practic imposibil de păstrat şi în 2008, astfel că anul viitor vom depăşi oricum pragul stabilit de UE". De exemplu, nu s-au luat în calcul deficitele provocate de creşterea pensiilor sau cele induse de cheltuielile cu Fondul Proprietatea.

Ce sancţiuni riscă Bucureştiul?

Liviu Voinea spune că abia într-o fază finală, după câţiva ani de nealiniere, s-ar putea ajunge la amenzi. "La început, Comisia poate transmite Bucureştiului o scrisoare oficială de avertisment, obligând administraţia să elaboreze un plan de reducere a deficitului.

Franţa şi Germania au ajuns până în faza amenzilor, însă nu le-au plătit pentru că ulterior au fost retrase sancţiunile. Cât despre România - depinde ce vom negocia, în acel moment, cu cei de la Bruxelles". În orice caz, "amenda nu va fi o plată efectivă, ci s-ar putea reţine o anumită sumă din fondurile europene alocate ţării noastre, în cazul în care se va ajunge la aşa ceva", conchide Liviu Voinea.

INS precizează că datele privind nivelurile deficitului şi datoriei guvernamentale pentru perioada 2003-2007 sunt raportate la Eurostat în conformitate cu Procedura Deficitului Excesiv - notificarea fiscală. (Dan Străuţ)

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite