Adio pachete de acasă la puşcărie!

Din cauza sutelor de kilograme de droguri şi a miilor de telefonelor mobile introduse în penitenciare, din ianuarie 2009 se interzic coletele, chiar şi în timpul vizitelor. Introducerea

Din cauza sutelor de kilograme de droguri şi a miilor de telefonelor mobile introduse în penitenciare, din ianuarie 2009 se interzic coletele, chiar şi în timpul vizitelor.

Introducerea telefoanelor mobile şi a drogurilor în puşcăriile româneşti au luat o amploare fără precedent. Numai anul trecut au fost confiscate aproape 6.500 de telefoane mobile din penitenciarele din ţară. Tot în 2007, s-au descoperit 155 de cazuri de deţinere de droguri, în special haşiş şi marijuana. Pentru stoparea introducerii obiectelor interzise în arest, un ordin al ministrului justiţiei va interzice, începând cu 1 ianuarie 2009, pachetele în penitenciare, chiar şi în timpul vizitelor.

Din cauza drogurilor injectabile, mulţi deţinuţi contractează virusul HIV, ei dându-şi seringile de la unii la alţii. Acest fenomen este aproape imposibil de stopat. Deţinuţii din penitenciarele bucureştene sunt de departe "campioni" la punerea în circuit a drogurilor. 41% din cazurile de deţinere de stupefiante s-au înregistrat la Penitenciarul Rahova, iar la Jilava - 29%.

În provincie, Penitenciarul Giurgiu a fost cel mai expus la traficul şi consumul de droguri. Şeful Adiministraţiei Naţionale a Penitenciarelor, procurorul Marius Iosef, a prezentat bilanţul pe anul 2007 al instituţiei pe care o coordonează. În prezenţa ministrului interimar al justiţiei Teodor Meleşcanu, şeful penitenciarelor a expus problemele cu care se confruntă atât angajaţii instituţiei, cât şi deţinuţii. La capitolul probleme, Marius Iosef a indicat şi carenţele de pregătire profesională ale unor angajaţi din sistem, dar şi mentalitatea învechită.

Hoţii ocupă primul loc în topul infracţiunilor

La finele anului trecut, România avea 29.390 de deţinuţi, cu aproape 5.000 mai puţini decât anul precedent. Dintre aceştia, peste 13.000 sunt recidivişti. Infracţiunea pentru care stau la închisoare cele mai multe persoane este de furt calificat, urmată de omor şi tâlhărie. Majoritatea celor care au ieşit din penitenciar în 2007 au beneficiat de eliberarea condiţionată (aproximativ 85%). Odată cu intrarea în vigoare a noii legii privind regimul de executare a pedepselor, regimul de detenţie a devenit mult mai flexibil, însă a dat naştere şi la multe tensiuni între personalul ANP şi deţinuţi.

În 2007 s-a înregistrat un record al ultimilor cinci ani şi la evadări (3), şi la părăsirea locului de muncă (14).

Mii de deţinuţi au testat "camera intimă"

Nou-înfiinţata "camera intimă" pentru deţinuţi a fost foarte solicitată pe tot parcursul anului trecut, "campionii" fiind la Penitenciarul Codlea, unde 302 arestaţi s-au putut bucura de vizita partenerului de viaţă. Tot în topul iubirii de după gratii se înscriu şi penitenciarele Iaşi şi Braşov. Nu toate penitenciarele au amenajate aceste "camere conjugale", şi asta, în primul rând, din lipsa spaţiului. Anul trecut, 2.569 de deţinuţi au beneficiat de spaţiul camerei intime.

Una dintre problemele cu care s-a confruntat, anul trecut, sistemul penitenciar este şi mortalitatea destul de ridicată, fie că a fost vorba de cauze medicale, accidente, incidente sau sinucideri. Anul trecut, 79 de deţinuţi au murit din cauze medicale, iar 20 - în urma unor acţiuni violente. În 2007, 12 deţinuţi s-au sinucis, iar doi au murit ca urmare a autoagresiunilor, în timp ce patru au decedat în urma bătăilor luate de la "colegii" de puşcărie.

Un psiholog la 300 de arestaţi

Lipsa medicilor şi a psihologilor este una dintre cele mai mari carenţe ale sistemului penitenciar. Spre exemplu, există un singur psiholog la peste 300 de persoane arestate. Devenit un drept al deţinuţilor, controlul medical la cerere a ajuns să ridice o serie de probleme. "Deţinuţii abuzează de dreptul de a fi examinat la cerere", a mai explicat Marius Iosef, care a adăugat că se întâmpină dificultăţi în internarea persoanele arestate în spitalele din circuitul civil, deşi există un protocol în acest sens cu Ministerul Sănătăţii.

Închisorile europene, pline până la refuz

Date de ultimă oră arată că rata medie de încarcerare în ţările Uniunii Europene este 100 de persoane pe zi la fiecare 100.000 de locuitori, ceea ce reprezintă o supraaglomerare a închisorilor cu 25%. "O situaţie inacceptabilă", susţin asistenţii sociali şi sindicatele penitenciarelor, care propun adoptarea unui sistem de încarcerare asemănător celui american. În ultimii ani, suprapopularea închisorilor a avut un ritm galopant, în special în ţările est-europene, unde "excesul" deţinuţilor poate depăşi cu 200% capacitatea de "găzduire" a penitenciarelor. Această stare de fapt a dus la creşterea consumului de droguri şi a numărului de sinucideri în închisori. (Adina Şuteu)