Adio mâncare ieftină!

Politicile agricole occidentale bazate pe subvenţii şi frenezia culturilor pentru biocombustibili sunt doar două dintre cauzele exploziei preţurilor la alimente pe plan mondial . Revista

Politicile agricole occidentale bazate pe subvenţii şi frenezia culturilor pentru biocombustibili sunt doar două dintre cauzele exploziei preţurilor la alimente pe plan mondial .

Revista "The Economist" analizează la rece greşelile capitale făcute de ţările bogate în obsesia protejării propriei agriculturi. Pe plan mondial, alimentele au devenit de-a lungul anilor din ce în ce mai ieftine. În perioada 1974 - 2005, preţurile la alimente pe pieţele mondiale au scăzut cu trei sferturi în termeni reali.

Mâncarea este astăzi atât de ieftină încât Occidentul a ajuns să se lupte cu fenomenul obezităţii, chiar şi în condiţiile în care tomberoanele sunt pline ochi de alimente pe jumătate consumate. Poate că ăsta e şi motivul pentru care preţurile au crescut atât de mult, subliniază "The Economist". Încă din primăvară, preţurile la grâu s-au dublat, iar preţurile la aproape orice alt tip de cultură, de la porumb la floarea-soarelui, dau semne că vor atinge în curând niveluri ameţitoare.

Producţia nu face faţă cererii

Potrivit unui index al publicaţiei, preţurile au crescut cu 75% din 2005. Creşterea este menţinută şi de noile schimbări de dietă care însoţesc creşterea economică a statelor emergente. Dacă, spre exemplu, un chinez consuma în medie 20 kilograme de carne pe an, în 1985, astăzi consumă peste 50 de kilograme. Acest lucru măreşte cererea pentru cereale, în condiţiile în care nevoie de 8 kilograme de cereale pentru a produce un kilogram de carne de vită.

Însă creşterea preţurilor la alimente este şi un rezultat al ofensivei americane pentru producerea de biocombustibili. Anul acesta, culturile de porumb destinate producerii de etanol vor ajunge la o treime din producţia totală. Acest lucru afectează piaţa alimentelor în mod direct: un rezervor cu etanol echivalează cu cantitatea de porumb care ar hrăni o persoană de-a lungul unui an. În plus, preţurile mai mari la cereale îi vor determina pe oameni să taie şi mai multe păduri pentru a face loc culturilor.

Alimentele mai scumpe vor face mult bine, dar şi mult rău. Vor afecta consumatorii de la oraş, în special din ţările sărace, prin creşterea unor preţuri deja mari pentru ei. Pe de altă parte, fermierii şi comunităţile agricole vor avea numai de câştigat, produsele lor fiind cumpărate la un preţ mai mare.

În multe comunităţi rurale sărace, agricultura va deveni o sursă importantă de slujbe şi creştere economică. Însă dacă politicienii nu vor echilibra aceste efecte, oamenii de rând, în special din oraşele sărace, riscă o sărăcie şi mai mare, arată "The Economist".

Politici agricole falimentare

Aceasta este lecţia dură a jumătate de secol de politici agricole. Oricare ar fi fost ameninţarea - securitatea alimentară, sărăcia rurală sau problemele de mediu -, omenirea nu a găsit decât o singură soluţie: intervenţia guvernului.

Majoritatea subsidiilor şi a barierelor comerciale au costat scump. Miile de miliarde cheltuite pentru a-i sprijini pe fermierii din ţările bogate au condus la creşterea taxelor, la alimente mai proaste, la monoculturi intensive, la supraproducţie şi la preţuri mici, cu care fermierii din ţările emergente nu pot concura. În ciuda ajutoarelor, mulţi fermieri occidentali au dat faliment, deoarece era nevoie de producători cât mai puţini şi cât mai eficienţi.
Trei sferturi din săracii lumii trăiesc în mediul rural. Scăderea artificială a preţurilor, ca urmare a deceniilor de politici agricole occidentale bazate pe subsidii, a avut un efect devastator asupra acestora. În opinia revistei "The Economist", cea mai bună soluţie în situaţia dată este renunţarea la subsidii şi la barierele comerciale. Dacă va fi gestionat cu grijă, fenomenul creşterii preţurilor la alimente va deveni o şansă extraordinară pentru a anula prăpastia economică dintre oraş şi zona rurală, dar şi cea intre agricultura occidentală şi cea a ţărilor sărace, arată publicaţia.