Adio, Vadim!

Discursul lui Vadim Tudor s-a demodat. Populismul lui a fost preluat de alţi politicieni Î n 2000 s-a bătut cu Iliescu pentru preşedinţia României. A fost momentul lui de glorie, dar şi

Discursul lui Vadim Tudor s-a demodat. Populismul lui a fost preluat de alţi politicieni

Î n 2000 s-a bătut cu Iliescu pentru preşedinţia României. A fost momentul lui de glorie, dar şi marea înfrângere. Atunci a strigat din toate puterile că a fost furat, dar oamenii au răsuflat uşuraţi că au scăpat de un extremist în fruntea ţării.

Poetul de curte al lui Ceauşescu, transformat în politician populist după 1990, cel care a captat pentru moment atenţia României, a ajuns la sfârşit. Astăzi, Partidul România Mare e o umbră a monstruoasei formaţiuni ce neliniştea cancelariile Europei la sfârşitul anilor nouăzeci, din cauza declaraţiilor extremiste şi antisemite ale "tribunului".

PRM a ajuns un "turnuleţ" minuscul în sondajele de opinie prezentate de televiziuni după încheierea voturilor. La nivel naţional partidul s-a descompus, iar în Bucureşti abia a trecut pragul electoral pentru accederea în Consiliul General. Discursul lui Corneliu Vadim Tudor s-a demodat.

Populismul lui a fost preluat de alţi politicieni, de la Gigi Becali şi până la Traian Băsescu. Poetul epocii de aur seamănă azi mai mult cu un rege exilat şi rătăcit, decât cu un lider care mai are ceva de spus. Apariţiile publice ale lui Vadim par desprinse dintr-un episod schizoid difuzat de OTV în care e căutată Elodia.

De ce aceste alegeri l-au scos din circuit pe Vadim şi partidul pe care-l conduce? În primul rând pentru că ura promovată în discursul său s-a întors împotriva lui. În al doilea rând, politica e un dans perpetuu între compromis şi decizie. Un lider de succes trebuie să ştie în aceeaşi măsură să profite atât de înfrângeri, cât şi de victorii, iar de Vadim poţi să spui orice, numai că e flexibil, nu.

Tribunul trebuia să-şi schimbe discursul încă din anul 2000, să intre la guvernare, să se transforme şi să renunţe la războiul cu duşmani închipuiţi aflaţi în propriul partid şi în afara lui. Asta ar fi însemnat să se reinventeze, dar a clacat.

A rămas un tip inflexibil, incapabil să negocieze şi să accepte competiţia. A trimis spre susţinătorii săi tot felul de mesaje contradictorii, abulice, nebuneşti până când i-a alungat. Sigur de sine, visând la cucerirea României, s-a prăbuşit de pe calul alb cu care spera să intre învingător în Alba Iulia.

"Sic transit gloria mundi", un dicton latin pe care povestea liderului PRM îl confirmă prin rezultatele acestor alegeri, părăsit şi lipsit de orice perspectivă politică. La sfârşitul săptămânii trecute, Vadim a plecat înfrânt de pe scena publică a României.