Adevărul“ te învaţă cum să iei bani de la UE

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Citeşte în fiecare ediţie de weekend a ziarului care sunt paşii pe care trebuie să-i parcurgi pentru ca ideea ta de afaceri să prindă viaţă cu sprijin nerambursabil de la Uniunea Europeană! Urmăreşte sugestiile noastre de investiţii şi învaţă din reuşitele, dar şi din greşelile celor care şi-au pus pe picioare o afacere cu bani europeni.

În cei peste patru ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, gradul de absorbţie a fondurilor comunitare a rămas nesemnificativ:
mai puţin de 15% din totalul sumelor alocate pentru perioada 2007-2013. Atât reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, cât şi cei ai Comisiei Europene au atras atenţia, în repetate rânduri, asupra gradului redus de absorbţie a fondurilor europene. Iar asta mai ales în contextul economic actual, când investiţiile cu bani de la UE ar putea genera o relansare susţinută a economiei.

De vină, spun specialiştii, rămân birocraţia, lipsa de expertiză a autorităţilor şi a firmelor de consultanţă, dar şi lipsa de informare a potenţialilor beneficiari, atât din mediul privat, cât şi din cel public. Ne propunem să venim în sprijinul lor prin lansarea serialului „Fonduri Europene", care va cuprinde o serie de sfaturi practice şi idei de investiţii în toate domeniile vizate de programele postaderare - agricultură, turism, competitivitate economică, mediu, dezvoltarea resurselor umane sau dezvoltare regională. Câţi bani poţi obţine, la ce uşi trebuie să baţi, unde depui cererea de finanţare şi ce documente trebuie să conţină dosarul de aplicaţie sunt doar câteva întrebări la care vrem să oferim răspunsuri.

POVEŞTI DE SUCCES

În fiecare ediţie a „Weekend Adevărul" vei găsi o sugestie de investiţie susţinută de povestea de succes a unui antreprenor sau a unei autorităţi, a cărui idee a prins viaţă cu ajutorul fondurilor de la Uniunea Europeană. Află din exemple practice ce greutăţi au întâmpinat alţii, ce sume au investit şi dacă intenţionează să mai aplice pentru noi ajutoare financiare nerambursabile.

În aceeaşi rubrică vă prezentăm soluţiile de cofinanţare a proiectelor, dar şi cele de acoperire a costurilor neeligibile sau neprevăzute, cum sunt, spre exemplu, cele generate de deprecierea leului sau de scumpirea bunurilor înscrise pe lista de investiţii. Pentru a nu repeta greşelile celor care au vrut să acceseze fonduri de la Uniunea Europeană, dar nu au avut succes - fie că au avut proiecte neeligibile sau planul de afaceri „a scârţâit" pe parcursul implementării, îţi propunem o serie de reportaje cu poveştile lor. Învaţă din greşelile lor pentru a nu cădea în aceleaşi capcane.

DESPRE CALCULE ŞI COFINANŢARE

Şi pentru că orice investiţie de succes trebuie susţinută de cifre, sugestiile noastre vor fi însoţite de informaţii complete despre natura şi valoarea cheltuielile lor eligibile, precum şi a celor din categoria neeligibil. Află de la consultanţii noştri care este investiţia minimă pentru o unitate de producţie, care este perioada de amortizare a acesteia şi cât de rentabilă se poate dovedi afacerea.

De asemenea, îţi oferim sfaturi despre cum poţi obţine un punctaj mai bun pe proiectul tău, cine este autoritatea de management care îţi va evalua documentaţia, de ce este important planul de fezabilitate şi de unde poţi obţine cofinanţarea. Dacă nu dispui de resurse proprii pentru a asigura cofinanţarea proiectului, noi îţi prezentăm care sunt băncile comerciale care îţi pot acorda credit pentru susţinerea investiţiei, care sunt condiţiile impuse, dar şi care sunt costurile unui astfel de împrumut.

Află din următoarea ediţie a „Weekend Adevărul" care sunt principalele probleme care ţin în frâu procesul de absorbţie a fondurilor europene, dar şi care sunt măsurile imediate pe care autorităţile ar trebui să le ia. În plus, îţi prezentăm domeniile codaşe la atragerea de fonduri comunitare, dar şi pe cele care s-au bucurat de un adevărat
succes.

BUGET DE LA UE

Până în 2013, România are la dispoziţie fonduri nerambursabile de 19,7 miliarde de euro din fonduri structurale şi de coeziune. La acestea se adaugă peste 11 miliarde de euro destinaţi sectorului agricol, dintre care aproximativ cinci miliarde ca subvenţii, restul provenind din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Principalele programe postaderare

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE). Are ca obiectiv încurajarea creşterii productivităţii întreprinderilor pentru reducerea decalajelor faţă de nivelul Uniunii Europene. Programul acoperă sistemul productiv, în special IMM, IT, comunicaţii şi energie şi dispune, pentru intervalul 2007-2013, de o alocare de 2,5 miliarde de euro. Până la finele lunii mai, pentru 41% din alocarea UE au fost semnate contracte şi s-a luat decizia de finanţare, iar pentru 12,58% s-au efectuat plăţi către beneficiari.

Programul Operaţional

Regional (POR). Vizează îmbunătăţirea condiţiilor din infrastructură şi mediul de afaceri. Cu o alocare de 3,7 miliarde de euro, până la sfârşitul lunii mai, pentru 63,4% din alocarea UE au fost semnate contracte şi s-a luat decizia de finanţare, iar pentru 21,5% s-au efectuat plăţi către beneficiari.

Programul Operaţional

Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU). Are ca obiectiv dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia. Pentru intervalul 2007-2013, alocarea UE este de aproape 3,5 miliarde de euro. Deşi s-au semnat contracte pentru peste 83% din alocarea UE, numai pentru 19,1% s-au efectuat plăţi efective către
beneficiari.

Programul Operaţional

Sectorial Mediu (POS Mediu). Vizează îmbunătăţirea infrastructurii de mediu. Programul beneficiază de o alocare de 4,5 miliarde de euro. Până la jumătatea anului s-au semnat contracte pentru 70% din alocare, dar s-au făcut plăţi pentru 10,45%.

Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR)

Sprijină ţările în implementarea Politicii Agricole Comune. În iunie, gradul de absorbţie era de 26%.

Guvernul vrea minister pentru fonduri europene

Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc s-au arătat îngrijoraţi în ultima perioadă de stadiul absorbţiei fondurilor europene şi au avut mai multe întâlniri cu miniştrii pentru a găsi o soluţie. Mai mult, surse oficiale au declarat că se ia în calcul înfiinţarea unui minister de Afaceri Europene, care să gestioneze inclusiv proiectele finanţate din fonduri de la UE.

Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc au avut mai multe discuţii pe tema absorbţiei fondurilor europene

image

Ministerul ar urma să fie condus de liderul UNPR Marian Sârbu sau de consilierul prezidenţial Leonard Orban, fost comisar european, şi va coordona Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale din subordinea premierului şi, probabil, Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi, spun sursele citate. Autorităţile de management nu vor fi subordonate acestui minister. Elena Udrea, ministrul Turismului, susţine că ministerul de Afaceri Europene este „o idee bună" şi crede că instituţia ar putea fi înfiinţată în toamna acestui an. „Ar ajuta un asemenea minister. În Polonia, spre exemplu, a mers foarte bine accesarea fondurilor după ce au centralizat gestionarea fondurilor europene într-un singur minister", a spus Udrea.

BOC TRAGE MINIŞTRII LA RĂSPUNDERE

În ultimele două săptămâni, premierul a avut mai multe reuniuni ale comitetului interministerial pentru monitorizarea absorbţiei fondurilor
UE. Boc le-a reproşat miniştrilor că nu şi-au respectat angajamentele privind creşterea volumului de fonduri atrase, asumate inclusiv în şedinţa de guvern din iunie la care a participat şi Traian Băsescu. Boc le-a cerut miniştrilor rapoarte explicative în maximum o săptămână. Băsescu le-a cerut miniştrilor, la o şedinţă de guvern din iunie, să se gândească dacă mai pot face parte din Cabinet după prima jumătate a anului, în cazul în care datele care vor fi analizate vor indica un nivel redus al absorbţiei fondurilor în domeniile pe care le gestionează.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite