Acordul Gojdu a căzut în Cameră

postdecembristă, un acord internaţional nu a fost ratificat în una din Camerele parlamentului. Dezbaterile din Cameră au fost tăioase.Deputaţii opoziţiei au criticat vehement absenţa

postdecembristă, un acord internaţional nu a fost ratificat în una din Camerele parlamentului. Dezbaterile din Cameră au fost tăioase.
Deputaţii opoziţiei au criticat vehement absenţa ministrului de externe Mihai Răzvan Ungureanu. "Constat că pentru a treia oară suntem sfidaţi de ministrul afacerilor externe", a tunat Lia Olguţa Vasilescu (PRM), cerând ca demnitarul să-şi prezinte demisia. Ministrul n-a venit la dezbateri, sperând într-o aprobare tacită a ordonanţei, i-a ţinut isonul colegul său Paul Magheru. Supusă la vot, ordonanţa executivului a primit 88 de voturi pentru; 85 de deputaţi s-au pronunţat împotriva adoptării ei, au existat şi trei abţineri. Preşedintele de şedinţă, Lucian Augustin Bolcaş, a constatat că în sală se aflau 177 de deputaţi, dintre care doi nu au votat. Precizând că, pentru adoptarea ordonanţei, ar fi fost necesare jumătate plus unu din voturile celor prezenţi, adică 89, vicepreşedintele Camerei a declarat că proiectul de lege nu a fost adoptat, urmând să meargă la Senat, care este camera decizională, ca proiect de lege respins.Reacţia ministrului român a fost una extrem de atentă, acesta refuzând să se pronunţe asupra consecinţelor politice ale respingerii Acordului de către Camera Deputaţilor. În schimb, Ungureanu a pledat pentru continuarea procedurilor de ratificare în Senat, camera cu rol decizional în acest caz. "Diferenţa de numai un singur vot, la care a fost respins tratatul, semnifică, declara Ungureanu, interesul pe care l-a trezit dezbaterea în societate şi pledăm pentru continuarea procedurilor de ratificare în Senat". În ceea ce priveşte criticile deputaţilor care au calificat absenţa ministrului de externe de la dezbateri, Ungureanu a declarat că prezenţa sa era necesară la Constanţa, acolo unde a avut loc Conferinţa Euroregiunii Marea Neagră, iniţiativă intens promovată de România.

BOR a fost despăgubită de unguri
Acordul cu Ungaria privind crearea Fundaţiei Publice româno-maghiare "Gojdu" a fost semnat în octombrie 2005, în timpul şedinţei comune a guvernelor celor două ţări desfăşurată la Bucureşti. Anunţat cu mare entuziasm, documentul a devenit, în scurt timp, motiv de dispută între Biserica Ortodoxă şi guvern. Reprezentanţii BOR l-au criticat pe motiv că recunoaşte confiscarea proprietăţilor Gojdu de Ungaria. Un alt argument al ierarhilor bisericii a fost acela că, prin crearea unei noi fundaţii "Gojdu", de astă dată româno-maghiare, este uzurpată calitatea de succesoară testamentară a Fundaţiei "Emanoil Gojdu" de la Sibiu, din conducerea căreia fac parte înalţi prelaţi din Transilvania. Deşi prin testamentul lăsat de Emanoil Gojdu, Biserica Ortodoxă din Transilvania a devenit moştenitoarea averii sale, BOR nu a făcut decât o singură încercare de a deschide un proces împotriva statului maghiar, acţiunea fiind respinsă pe motiv de vicii procedurale. Partea maghiară consideră închis diferendul patrimonial cu BOR. În 1993, Mitropolitul Antonie Plămădeală, a acceptat, în numele bisericii, o despăgubire de 43 de milioane de forinţi. BOR a mai primit atunci şi clădirea Capelei ortodoxe din Curţile Gojdu, în schimbul angajamentului de a renunţa la alte pretenţii către statul maghiar.