A murit Leonida Lari, poeta de dincolo şi dincoace de Prut

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Leonida Lari a făcut din bentiţa pe care o purta pe cap o marcă personală. „Bentiţa de pe cap a venit din revelaţie“, a explicat ea
Leonida Lari a făcut din bentiţa pe care o purta pe cap o marcă personală. „Bentiţa de pe cap a venit din revelaţie“, a explicat ea

Leonida Lari, fostă deputată PNŢCD şi PRM în Parlamentul României, a decedat ieri, la Chişinău, la vârsta de 62 de ani. Suferea de mai mulţi ani de cancer mamar.

Leonida Lari (pseudonim al Liubei Tuchilatu) s-a născut la 26 octombrie 1949 în satul Bursuceni - Bălţi, din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. A absolvit Facultatea de Filologie la Chişinău şi a publicat de-a lungul vieţii 24 de volume de poezie. A intrat în politică în 1988, timp de doi ani fiind deputată în Sovietul Suprem al URSS şi membră a Frontului Popular din Republica Moldova. După 1990 a participat la acţiunile de emancipare a moldovencelor, prin Liga Creştin-Democrată a Femeilor din Moldova.

Cariera politică în România şi-a început-o ca membră a PNŢCD, în 1992 reuşind să obţină un loc de deputat în Parlament. Ulterior s-a înscris în PRM, partid care i-a asigurat trei mandate în Legislativul de la Bucureşti. S-a despărţit de formaţiunea lui Corneliu Vadim Tudor în 2006. A mai activat în Parlament până în 2008, ca deputat independent.

Deşi a militat îndelung pentru reunirea Basarabiei cu România, dintre toate iniţiativele legislative pe care le-a formulat, doar una a ajuns lege: „Legea privind instituirea Zilei Şcolii". Mulţumită Leonidei Lari, în fiecare an, la 5 iunie, unităţile de învăţământ din România serbează „Ziua Şcolii". Una dintre ultimele ştiri despre Leonida Lari, publicată de „Adevărul" în 2007, anunţa revenirea acesteia în rândurile PNŢCD.

Cerea dreptul la cuvânt pentru a spune poezii

Leonida Lari a fost o prezenţă excentrică pe scena politicii româneşti. S-a certat, de la pupitrul Camerei Deputaţilor, cu colegii ei, recomandându-le să-şi facă de urgenţă controale la cap. Tot ea a susţinut că în jurul Pământului există un sistem informaţional mai puternic decât Serviciul Român de Informaţii, sistem pe care îl controlează însuşi Dumnezeu.

Obişnuia să ia cuvântul în şedinţele Camerei Deputaţilor pentru a recita cu patos poezii din lirica proprie. Şi ultima ei intervenţie din Parlament, la 24 iunie 2008, s-a încheiat cu un poem: „Vreau libertate vie, întrupată,/ cum vie sunt şi cum nu pot trişa,/ Vreau libertate, însă, deocamdată/ mă aflu în exil în ţara mea". A fost membră în Uniunea Scriitorilor din România, dar şi din Republica Moldova. În 1993 a fost declarată cetăţean de onoare al Municipiului Bacău.

Înmormântată la Chişinău

Corpul neînsufleţit al poetei este depus la sediul Uniunii Scriitorilor din Chişinău. În această noapte va avea loc un priveghi la Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla". Leonida Lari va fi înmormântată mâine, la Cimitirul Central, din Chişinău.

Societate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite