ANAF îşi face propriul serviciu de informaţii fiscale

Daniel Chiţoiu, preşedintele ANAF, susţine că noua structură va avea ca principală atribuţie colectarea de date cu caracter fiscal despre fiecare contribuabil Odată cu aprobarea în

Daniel Chiţoiu, preşedintele ANAF, susţine că noua structură va avea ca principală atribuţie colectarea de date cu caracter fiscal despre fiecare contribuabil

Odată cu aprobarea în Executiv a noii legi privind reorganizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Fiscul autohton urmează să-şi înfiinţeze o direcţie de informaţii. Urmând modelul spaniol, noua structură va folosi în viitor chiar şi agenţi de informaţii fiscale, care vor avea ca principală misiune realizarea cât mai fidelă a profilului fiecăruia dintre contribuabili.

Începând cu luna septembrie a acestui an, ANAF va pune pe roate unul dintre poate puţinele proiecte care, probabil, va surprinde multă lume. Înfiinţarea propriului serviciu de informaţii care va fi specializat exclusiv pe adunarea de date cu caracter fiscal despre contribuabili. Potrivit noii legi de organizare a ANAF, aprobată de Executiv la sfârşitul lunii mai, Direcţia de Informaţii Fiscale va avea ca principal rol crearea unei baze de date gigantice care să cuprindă date despre fiecare contribuabil, astfel încât din dosar să reiasă gradul de risc al fiecăruia dintre plătitorii de impozite. De asemenea, în "curtea" ANAF se vor strânge date de la Poliţie, de la Garda Financiară, de la Vamă sau Oficiul de Cadastru.

Mai mult, structura va colabora informativ cu toate instituţiile fiscale ale Uniunii Europene. Potrivit preşedintelui ANAF, Daniel Chiţoiu, prin înfiinţarea unei astfel de structuri, România se aliniază la modelele occidentale, Spania sau Franţa dispunând de servicii de informaţii în cadrul instituţiilor fiscale. Pentru început vor fi doar 20 de lucrători la nivel central, care vor trebui, în mod obligatoriu, să fie experţi în problemele fiscalităţii autohtone.

În viitor, structura urmează să fie dezvoltată şi la nivelul judeţelor. Aparatul de lucru al noii structuri va avea posibilitatea de a exploata la nivel informativ chiar şi sursele umane, aspect pe care Daniel Chiţoiu nu îl exclude, considerându-l ca fiind unul dintre procedeele prin care potenţialii evazionişti să fie prinşi cu ocaua mică faţă de sistemul fiscal.

Adevărul: Domnule preşedinte, cu ce vine nou proaspăta lege de funcţionare a ANAF?

Daniel Chiţoiu: Odată cu aprobarea noii legi de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, am înfiinţat în cadrul instituţiei noi entităţi. Un exemplu este Direcţia de planificare strategică, care va urma să stabilească liniile de organizare ale ANAF. Această structură se va ocupa în principal de raportarea indicatorilor de performanţă a fiecărei structuri din cadrul Agenţiei, dar şi de coordonarea în teritoriu a tuturor structurilor. De cea din urmă atribuţie aveam nevoie foarte mare, pentru că la nivel central nu aveam până acum o structură care să se ocupe de coordonarea activităţii din judeţele ţării. O altă direcţie, la fel de importantă, va fi cea de Legislaţie şi proceduri fiscale, care va avea două componente. Una de legislaţie şi aplicare a Codului Fiscal şi una care se va ocupa de interpretarea unitară a legislaţiei fiscale. Aici vom avea specialişti care se vor ocupa de analizarea diferitelor situaţii de aplicare a legii semnalate de contribuabili şi ale căror soluţii vor fi puse în aplicare unitar la întreg nivelul naţional, după ce în prealabil vor fi publicate pe pagina noastră de internet pentru a avea astfel un grad foarte mare de vizibilitate.

- Cât de eficientă poate fi o astfel de structură specializată în informaţii exclusiv fiscale?

- Noua Direcţie este încă la început, ea fiind un proiect realizat din fonduri Phare. Scopul nostru este ca, începând cu luna septembrie a acestui an, să putem avea informaţii cât mai corecte despre fiecare contribuabil în parte. Deocamdată vor fi 20 de angajaţi care se vor ocupa de organizarea la nivel central a Direcţiei, în timp, urmând ca aceasta să se dezvolte şi la nivel naţional. Aici vor fi doar specialişti de înaltă pregătire în domeniul fiscalităţii, care vor face ulterior şi cursuri de pregătire în domeniul gestionării informaţiilor fiscale. Dorim să reorientăm activitatea de pe structurile de forţă din domeniul evaziune şi fraudă fiscală către această zonă, în urma unor analize de risc fiscal. Această structură va culege toate informaţiile despre agentul economic respectiv din toate structurile de administrare fiscală, cât şi din celelalte structuri abilitate ale statului: respectiv de la Cadastru, de la notar, de la Poliţie, de la Parchet, din ziare, ca să ştim ce comportament are acel agent economic. Şi în Franţa, şi în Spania există nişte structuri de informaţii fiscale. Aceste structuri culeg informaţii de la Garda Financiară, de la Vamă, de la Fisc, apoi baze de date la Registrul Comerţului, la Oficiul de Cadastru, la notar. Toate aceste informaţii vor fi analizate. Dacă, spre exemplu, în media apare că s-a făcut o tranzacţie cu un teren, cel de la direcţia respectivă intră în baza de date şi vede cine a vândut, ce a vândut, cine a cumpărat, care e valoarea tranzacţiei. Prin baza de date ce o vom crea pot să văd dacă persoana care a vândut şi-a înregistrat în evidenţa contabilă tranzacţia sau cel care a cumpărat a înregistrat-o, la rândul său. La fel şi la cadastru pentru a vedea dacă nu-i o vânzare fictivă. Ce pot să spun este că, în prima fază, nu vom lucra cu informatori, dar în viitor cred se va ajunge şi acolo, punându-se accent pe factorul uman ca aport informativ.

- Când vom ajunge ca în România să nu se mai stea la coadă pentru a plăti taxele şi impozitele, domnule preşedinte?

- Din câte vă pot spune, România este o ţară care are un procentaj destul de bun în privinţa gradului corectitudinii faţă de fiscalitate. Mai exact, şi sper să nu greşesc, 90-92% din populaţia României are un comportament corect faţă de achitarea datoriilor fiscale. Dar, sper ca într-un an-doi să ajungem la nivelul în care să tratăm cu servicii calitative pe contribuabilii corecţi. Vă dau un exemplu. În viitor, nu pot să precizez când exact, sper că în cel apropiat, am dori să oferim sistemului bancar privat rolul de trezorerie în relaţie cu Fiscul. Respectiv, cetăţeanul să lucreze din propriul cont bancar pentru a-şi plăti impozitele, situaţie pe care o regăsim în Spania. Vrem să implementăm şi noi modelul acestei ţări. Acolo, declaraţiile impozitului pe venitul global nu mai sunt completate de contribuabili. Agenţia fiscală trimite acasă cetăţenilor declaraţiile pretipărite cu toate datele situaţiei fiscale. Oamenii le confruntă şi doar dau OK-ul pe fişă, trimiţând, prin diverse forme cum ar fi sms-ul, sau prin mail sau scrisoare aprobarea către Fisc. După care sunt trimise declaraţiile de impunere.

- Vreţi să spuneţi că debirocratizarea se vede la orizont.

- Da. Ceea ce poate părea în acest moment greu de crezut, de la anul o să pară că este posibil. Ca prim pas, începând cu 1 ianuarie 2008, toate taxele şi impozitele vor fi plătite într-un singur cont care va urma să fie administrat de ANAF. Dorim să creăm un cont comun pentru toate contribuţiile la buget, astfel încât contribuabilul să facă un singur ordin de plată, iar ANAF să facă repartizarea pe toate categoriile: pensii, şomaj, asigurări de sănătate, prin trezorerie, informatic, după ce au fost stabilite criteriile de repartizare. Acest sistem este demarat ca proiect. Astfel agentul economic n-o să mai trebuiască să meargă în cinci locuri: organul fiscal, Casa de pensii, la Forţele de muncă, la Casa de sănătate şi la Trezorerie.

În prima fază, nu vom lucra cu informatori, dar în viitor cred se va ajunge şi acolo, punându-se accent pe factorul uman ca aport informativ
Daniel Chiţoiu,
preşedintele ANAF