ABDICAREA REGELUI MIHAI I

Proclamarea Republicii Populare Romane Dinastia straina, instaurata pe tronul Romaniei in 1866, a incetat a mai exista. Regele Mihai I a abdicat eri in numele sau si al urmasilor sai, renuntand

Proclamarea Republicii Populare Romane
Dinastia straina, instaurata pe tronul Romaniei in 1866, a incetat a mai exista.
Regele Mihai I a abdicat eri in numele sau si al urmasilor sai, renuntand pentru sine si pentru ei la toate prerogativele exercitate in virtutea Constitutiei din 1886. Actul indeplinit eri este concluzia unui intreg sir de adanci prefaceri: politice, economice si sociale, cari au schimbat infatisarea tarii si au creiat noui raporturi intre puterile Statului. Dupa cum insusi actul de abdicare o constata "institutia monarhica nu mai corespunde actualelor conditiuni ale vietii noastre de stat, ea reprezentand o piedica serioasa in calea desvoltarii Romaniei". Directia acestei desvoltari a fost desenata mai de mult, ea duce spre democratia populara. Eri a fost consacrata insa forma de stat pe care o va lua democratia noastra populara: Republica Populara Romana. Este neindoelnic ca o deplina armonie intre principalii factori ai Statului este neaparat necesara pentru bunul mers al treburilor publice; prin proclamarea Republicii Populare Romane a fost intronat un spirit unitar si un spirit activ in toate organele reprezentand puterile constitutionale. Nouile raporturi internationale ca si marile teluri constructive ce si le propune democratia populara, impun o deplina unitate de vederi intre puterile Statului. In acest sens, proclamatia guvernului catre tara constata ca "monarhia constituia o piedica in calea desvoltarii tarii noastre spre un regim de democratie populara, care sa asigure tuturor celor ce muncesc bunastarea materiala si culturala, sa asigure independenta si suveranitatea Romaniei". O noua faza a istoriei romanesti a inceput eri. Ceeace continua este Statul roman, care azi ca si maine are nevoe de munca disciplinata si incordata a tuturora.
Ad.

Mihai Iiu
Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala,
Rege al Romaniei
La toti de fata si viitori, sanatate
In viata Statului roman s'au produs in ultimii ani adanci prefaceri politice, economice si sociale, cari au creiat noi raporturi intre principalii factori ai vietii de Stat. Aceste raporturi nu mai corespund astazi conditiunilor stabilite de Pactul fundamental - Constitutia Tarii - ele cerand o grabnica si fundamentala schimbare. In fata acestei situatiuni, in deplina intelegere cu factorii de raspundere ai Tarii, constient si de raspunderea ce-mi revine, consider ca institutia monarhica nu mai corespunde actualelor conditiuni ale vietii noastre de Stat, ea reprezentand o piedica serioasa in calea desvoltarii Romaniei. In consecinta, pe deplin constient de importanta actului ce fac in interesul poporului roman, ABDIC pentru mine si pentru urmasii mei dela Tron, renuntand pentru mine si pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca Rege al Romaniei.
Las poporului roman libertatea de a-si alege noua forma de Stat.
Dat la Bucuresti,
astazi 30 Decembrie 1947,
(Actul de abdicare)

BILANT
Sunt momente cand ceeace Henri Pirenne numeste "mari curente ale istoriei" capata un ritm mai grabit, cand directia lor se precizeaza, cand efectele lor se acumuleaza. In 1947, cea mai mare parte dintre noi a simtit ca este purtat, poate fara voia lui, dar fara putinta de a se izola, de un "mare curent". Mai mult ca oricand, si mai multi oameni ca totdeauna, au trebuit sa-si puna intrebarea: "incotro mergem? Si unde ne vom opri?" Vechi forme de convietuire sociala s'au dovedit inadecuate, metode venerabile de conducere economica n'au mai dat rezultatele scontate, valori consacrate au fost puse in discutie, cursul multor existente individuale a fost schimbat, insesi centrele de civilizatie ale lumii s'au mutat. Un imens malaxor sfarma aparate de stat, sisteme economice, partide si idei. Daca am vedea insa numai ceeace se duce, am vedea o jumatate de adevar. Orice cultura noua, orice forma noua de viata, inainte de a se afirma, se opune. Ludovic al XIV-lea respingea cu sarcasm si dispret obiceiurile, literatura, teatrul din timpul predecesorului sau, numandu-le gotice, si se supara rau cand cineva indraznea sa imite ceva din moda sau din obiceiurile engleze. Jefferson, un clasic al "americanismului" sfatuia pe tinerii americani sa nu studieze la universitatile europene. Cu cat mai mare trebue sa fie solutiunea de continuitate cand o clasa noua capata posibilitatea de a intemeia o noua cultura! Intr'o serie de tari, printre care si Romania, aceasta posibilitate a fost data in 1947. Problema principala a tuturor rasturnarilor politice si sociale, problema puterii, a fost rezolvata la noi, in cursul anului, in favoarea clasei muncitoare. Zilele trecute s'au implinit 12 luni de cand secretarul general al partidului comunist roman, d. Gheorghiu Dej, a luat conducerea ministerului de Industrie si comert. In mijlocul verii, d-sa a fost numit presedinte al comisiunii pentru redresarea economica, nu de mult ministerul de finante si ministerul de externe au capatat titulari comunisti, in sfarit, in ajunul Craciunului, d. Emil Bodnaras a fost numit ministru al apararii nationale. Toate aceste numiri n'au fost simple schimbari de titulari, toata lumea a simtit ca e vorba de o noua conceptie a raporturilor intre clase, de o noua ierarhie a valorilor, puse in slujba unui nou tip de stat: statul democratiei populare. Intr'un interval de timp relativ scurt, o serie de legi au schimbat infatisarea economiei noastre. Banca Nationala a fost nationalizata, ministerul de industrie si comert a capatat noul si intinse puteri prin legea de reorganizare, sectorul economiei particulare a fost pus sub controlul oficiilor industriale, stabilizarea monetara a dat o grava lovitura capitalurilor speculative.
A.

PROCLAMATIA GUVERNULUI CATRE POPOR
Muncitori, tarani, intelectuali, soldati, subofiteri, ofiteri, cetatene si cetateni ai Romaniei!
Regele Mihai I a abdicat astazi dela tron.
In actul de abdicare, semna astazi, la 30 Decembrie 1947 constata ca "in viata Statului Roman s'au produs in ultimii ani adanci prefaceri politice, economice si sociale, cari au creiat noui raporturi intre principalii factori ai vietii de Stat". In fata acestei situatiuni, in deplina intelegere cu factorii de raspundere ai tarii, Regele considera ca "institutia monarhica nu mai corespunde actualelor conditiuni ale vietii noastre de Stat, ea reprezentand o piedica serioasa in calea desvoltarii Romaniei". Astfel, poporul roman a dobandit libertatea de a-si cladi o forma noua de stat - Republica Populara. Eliberat in 1944 de sub jugul cotropitorilor hitleristi si al slugilor lor din tara, poporul roman si-a luat soarta in propriile sale maini. In frunte cu forta organizata constienta si nesovaitoare a clasei muncitoare, aliata cu taranimea muncitoare, poporul roman a inlaturat jugul mosierilor si a pedepsit pe tradatorii intereselor sale, alungand dela carma tarii pe cei care aparau interesele jefuitorilor sai. Astfel, poporul roman a reusit sa-si infaptuiasca un regim democrat pe care continua sa-l intareasca. Monarhia constituia o piedica in calea desvoltarii tarii noastre spre un regim de democratie populara, care sa asigure tuturor celor ce muncesc bunastarea materiala si culturala, sa asigure independenta si suveranitatea Statului roman. Prin inlaturarea monarhiei, se deschid democratiei noastre populare, cai noui de marete infaptuiri. Muncitori, tarani si intelectuali, ostasi, subofiteri si ofiteri, cetatene si cetateni!
Sa inaltam noua forma de viata a Statului nostru, Republica Populara Romana, Patria tuturor celor ce muncesc cu bratele si cu mintea, dela orase si dela sate.
Dr. PETRU GROZA, presedintele Consiliului de Ministri;
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, ministru Secretar de Stat la Departamentul Industriei si Comertului;
ANA PAUKER, ministru Secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Straine;
VASILE LUCA, ministru Secretar de Stat la Departamentul Finantelor;
TEOHARI GEORGESCU, ministru Secretar de Stat la Departamentul Afacerilor Interne;
STEFAN VOITEC, ministru Secretar de Stat la Departamentul Educatiei Nationale;
Prof. TRAIAN SaVULESCU, ministru Secretar de Stat la Departamentul Agriculturii si Domeniilor;
EMIL BODNaRAS, ministru Secretar de Stat la Departamentul Apararii Nationale;
LUCRETIU PaTRaSCANU, ministru Secretar de Stat la Departamentul Justitiei;
Lotar Radaceanu, ministru secretar de stat la Departamentul Muncii si Asigurarilor Sociale
Dr. Florica Bagdasar, ministru secretar de stat la Departamentul Sanatatii
Octav Livezeanu, ministru secretar de stat la Departamentul Informatiilor
Prof. ing. N. Profiri, ministru secretar de stat la Departamentul Comunicatiilor
Tudor Ionescu, ministru secretar de stat la Departamentul Minelor si Petrolului
Romulus Zaroni, ministru secretar de stat la Departamentul Cooperatiei
Ion Pas, ministru secretar de stat la Departamentul Artelor
Teodor Iordachescu, ministru secretar de stat la Departamentul Lucrarilor Publice
Stanciu N. Stoian, ministru secretar de stat la Departamentul Cultelor
Ion Gh. Maurer, subsecretar de stat la Ministrul Industriei si Comertului
Gheorghe Vasilichi, subsecretar de stat la Ministerul Educatiei Nationale
Constantin Agiu, subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii si Domeniilor
Prof. Constantin Daicoviciu, subsecretar de stat la Aprovizionare
Dr. Ludovic Takats, subsecretar de stat al Nationalitatilor
Prof. Miron Nicolescu, subsecretar de stat la Ministerul Educatiei Nationale
Dr. Mihail Macavescu, subsecretar de stat la Ministerul Cooperatiei
Vasile Radovan, subsecretar de stat la Ministerul Finantelor
Ioan Popescu, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne
Grigore Geamanu, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne
Simion Oeriu, presedintele Comisiei Ministeriale pentru Aplicarea Tratatului de Pace

Sambata, 3 ianuarie
Traiul in blocuri
- Sociologie si morala, pe teren.. -
Capitala noastra a trecut prin mai multe etape - in cursul anilor - care au creat o stratigrafie proprie. Am avut o epoca patriarhala, contemporana cu urbanistica lui Brancoveanu - cel care a creat calea Mogosoaiei, dupa numele mosiei lui, - cu case minuscule, inconjurate de curti mari, care dadeau orasului aspectul unei vaste gradini sau al unei paduri. A urmat epoca constructiilor in stilul micilor palate, create dupa modelul acelor "Hotels particuliers" din Paris, si in stilul clasic si somptuos, al cladirilor ce apartineau "fermierilor generali", acei arendasi ai veniturilor statului atat de rau vazuti si pe drept cuvant, de francezi. Iar a treia etapa a stilului constructiv, a fost aceea a cladirilor in bloc, care au transformat unele artere de circulatie bucuresteana, intr'o imitatie de bulevarde newyorkeze, cladiri care daca nu au placut si nu plac din punct de vedere estetic multora (regretatul N. Iorga le numea cutii suprapuse) reprezinta neindoios mari foloase, deoarece ele reduc din costul terenului si dau posibilitatea unui cat de mic apartament sa se bucure de foloasele unui confort ce de multe ori merge pana la lux, ceeace n'ar fi fost posibil in sistemul caselor separate si individualizate. Pentru a face putina "savanterie" de altfel imprumutata, informam ca numele de case bloc, nu vine de la constructia in forma masiva si colectiva, ci dela un om, in carne si oase, dela olandezul Adrian Block, care cel dintai a construit o serie de mici case pe insula Manhattan, acel colt de stanca, pe care mai tarziu se va inalta New York-ul. Cum casele erau ale lui Block, era firesc ca ele sa-i poarte numele, precum tot el este acela care a dat coloniei olandeze numele de New Amsterdam, urmand ca peste cativa ani, flota engleza comandata de Ducele de York, sa ancoreze aci si sa schimbe numele orasului din Noul Amsterdam, in noul York. Si dupa aceasta paranteza, daca ne intoarcem la blocurile bucurestene - copii ale acelora de peste ocean - trebuie sa recunoastem ca daca unele din ele, sunt, din punct de vedere arhitectonic si sanitar, foarte reusite, in schimb altele au multe cusururi: incaperi exagerat de mici, camere de servitoare, care sunt in realitate celule de inchisoare, - etc. In orice caz, insa, ceeace poate face obiectul reflectiilor unui sociolog, este ca, cohabitarea in blocuri implica si o pregatire sufleteasca conforma nouilor constructii. Daca se mentine spiritul individualist, in care orice proprietar de apartament sa nu se gandeasca la ceilalti, si sa se considere ca un izolat, fara nici un spirit de solidaritate, atunci locuirea in blocuri devine un chin... Cunoastem, astfel de cazuri, in care certuri si neintelegeri, au colorat si coloreaza viata in blocuri, care ar trebui tocmai sa trezeasca spiritul de solidaritate si buna intelegere. Se cunosc acele confllicte regretabile intre conlocuitorii unui aceluias bloc pentruca unii nu voesc a plati, cand trebue si cat trebue taxele de apa, ori de lumina, sau a plati unele contributii la reparatii comune etc., plecand dela conceptia vinovata "eu sunt stapan in casa mea si fac ce vreau", uitand ca aceasta conceptie seniorala este pe cat de anacronica, pe atat de daunatoare tuturor. Pe aceeasi linie de reflectie, ni se aduc la cunostinta, unele neintelegeri, dintre locuitorii aceluias bloc, care pot avea grave consecinte pentru buna lor stare sanitara si anume unii de teama ca in iarna aceasta nu va fi pacura indeajuns, si-au instalat sobe, in apartamente. Altii insa, mai putin tematori si in orice caz intemeiati pe faptul ca stand intr'un bloc cu calorifer, nu au nevoe si de altfel de sistem de incalzire, nu si-au pus sobe, se vad acum, in iarna, - oricat ar fi de blanda - stand in frig.
GR. TAUSAN

REPUBLICA
Pentru cine a urmarit inlantuirea evenimentelor care au transformat in ultimii ani fata tarii, instaurarea republicei era de asteptat. Schimbarea formei de stat trebuia sa urmeze ca un act logic, dupa schimbarile de structura care au intervenit in viata politica, economica si sociala. Monarhia absolutista e desigur un vestigiu al trecutului si n'a putut sa subsiste nicaieri. Monarhia constitutionala raspunde unui regim politic, in care puterea economica continua a fi pastrata de clasele avute. Romania a depasit aceste faze istorice, in mersul unei societati. In clipa in care marea forta a proletariatului a cucerit autoritatea de stat si pregateste prefaceri adanci in toate domeniile - monarhia a devenit un anacronism. Fiinta ei presupunea conditii generale, care dispar pe fiecare zi. Rolul ce i se atribuia nu mai are vreun continut. Monarhia ramasese la o functie formala, care nu se mai potrivea cu realitatea. Raporturile de forte dinlauntrul statului nou nu mai tolerau lipsa de unitate, care erau o piedica in desvoltarea democratiei populare, destinata sa asigure trecerea dela formele vechi de viata la societatea socialista. In acest scop, toate cele trei puteri in Stat cata sa fie animate de un spirit unitar si de un spirit activ, care sa asigure infrangerea dificultatilor si cucerirea obiectivelor fixate, cu un ceas mai devreme. Democratia populara e astazi in plina ofensiva. Abdicarea regelui era astfel un fapt firesc. De altfel, sistemul monarhic a suferit pretutindeni o puternica lovitura in urma celor doua razboaie mondiale. Dupa caderea absolutismului tarist si a casei de Hohenzollern in Germania, dupa prabusirea monarhiei habsburgice, in sfarsit dupa abdicarea regelui Spaniei - cel de al doilea razboi mondial a abolit o serie noua de dinastii. Regele Belgiei e un exilat. Regii Iugoslaviei, Bulgariei, Albaniei si Italiei au trebuit sa abdice ori au fost inlaturati. In toate partile Europei popoarele iesite din aceasta cumplita incercare care a fost cel de al doilea macel universal au instituit republici. Aceasta tendinta generala a lumii impreuna cu prefacerile la care asistam si in tara noastra au inchis o epoca a istoriei si au deschis alta. Noua constitutie va consfinti in forme juridice noua ordine a statului, asezata potrivit cu aspiratiile populare. Dela 1886 incoace, cetatenii romani au capatat noi drepturi si noui datorii, institutiunile noastre au suferit transformari esentiale, aspectul social si economic al tarii s'a schimbat, insusi pivotul vechei constitutii - monarhia - a fost daramat. Noul stat republican va avea constitutia sa.
Ad.