Stiri din Brasov

Braşov: Edith Schlandt coase costume medievale

25 iunie 2009, 21:21 |  Autor: Talida Bendriş  | 

Braşov: Edith Schlandt coase costume medievale

Braşov: Edith Schlandt coase costume medievale

 

Până acum a realizat 70 de costume medievale. Frumoasele sale veşminte de secol XV au fost prezentate atât în ţară, cât şi în străinătate.

Profil
NĂSCUTĂ:
25 septembrie 1944, Sibiu
FAMILIE: căsătorită, un băiat
STUDII: Liceul Pedagogic din Sibiu
FUNCŢIE: educatoare

Încă de când era mică, Edith s-a orientat spre artă. „Sora mea a fost foarte talentată la desen, iar părinţii mei întotdeauna ne-au orientat spre frumos, spre artă” mărturiseşte femeia.

A venit la Braşov în 1964, după ce şi-a finalizat studiile la Liceul Pedagogic din Sibiu şi toată viaţa a lucrat ca educatoare, iar meseria i s-a potrivit ca o mănuşă. „Mi-a plăcut şi îmi place să îi îndrum pe copii spre direcţia artistică. Mereu i-am învăţat că ceea ce ei creează nu este frumos, ci deosebit de frumos”, spune Edith Schlandt. În 1999, în colaborare alte educatoare, a reuşit să elaboreze un îndrumar de limbă germană pentru copiii începători care se înscriu la grădiniţa cu predare în limba germană.

Crează costume care au „un aer istoric”

A început să croiască astfel de costume medievale în 1994. „Cu ocazia unei sărbători a oraşului am creat primele mele costume medievale. Am făcut atunci 18 veşminte pentru elevii de clasa a XII”, îşi aminteşte femeia. A făcut costume şi pentru muzicieni din Germania. „Costumele pe care le fac nu au voie să te ducă cu gândul la rochiţa de prinţesă. Ale mele sunt cu totul altfel. Diferă culorile, iar materialele nu sunt înflorate. Şi cei din Germania au fost încântaţi de ele.” Costumele sunt făcute din in, mătase şi catifea, materiale care se găsesc greu pe piaţa locală.

Edith Schlandt îşi foloseşte la maxim imaginaţia, dar se inspiră şi din fotografii sau filme vechi. „Mă uit şi la filme din trecut, dar combin ceea ce văd în creaţiile mele. Costumele mele se potrivesc doar la muzicieni”, explică fosta educatoare. Iar că să înfrumuseţeze costumele le îmbodobeşte cu diverse benţiţe şi perle.  În creaţiile sale, femeia acordă o deosebită importanţă culorilor. „Culorile trebuie alese cu grijă, materialele de asemenea şi la sfârşit, când văd că persoanele le poartă cu mândrie, sunt şi eu împlinită”, spune creatoarea.

Muzică de secol XV

Pentru că doreşte să facă o impresie bună, când îşi prezintă costumele creatoarea apelează şi la un fond sonor. Alege, cum este firesc, o muzică veche, cu tentă medievală. „Pe lângă costume am ales şi o muzică potrivită vestimentaţiei, iar oamenii care au participat la evenimente au fost încântaţi”, declară Edith Sclandt.

Întrebări şi răspunsuri
Cum aţi putea să vă promovaţi costumele?
E.S.
În Piaţa Sfatului sau sub Tâmpa se pot organiza multe târguri medievale la care să se prezinte costumele vechi şi toate meşteşugurile medievale. E important ca oamenii să preţuiască aceste lucruri şi să se implice, mai ales, copiii.
Prin ce diferă costumele băieţilor de cele ale fetelor?
E.S.
Băieţii poartă pe cap un baret, adică un fel de bască din catifea, care se pune pe o parte. Fetele au coroniţe împodobite cu mărgele de diferite culori.

Ce-i place
„Îmi place să am grădini frumoase, cu flori. De aceea am grijă de cele două grădini din curte. Aici am plantat trandafiri şi dalii”, susţine femeia.
Ce nu-i place
„Nu-mi place că foarte multe spaţii verzi sunt distruse în favoarea locurilor de parcare. Natura este foarte importantă şi trebuie preţuită şi nu distrusă”, declară Edith Schlandt.
Introdu codul de mai jos:


* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.



Trimite Anuleaza
TRIMITE
0 comentarii
 
     

    Ovidiu Nahoi

    Începe izolarea președintelui Traian Băsescu? Învestirea de astăzi a guvernului Mihai-Răzvan Ungureanu lasă loc acestei întrebări. Continuare

    Fericirea de a îngheţa într-un tren din Bărăgan

    Grigore Cartianu

    Declaraţia săptămânii nu vine de la eterna gâlceavă din Palatul Parla­mentului, ci dintr-un alt palat, situat în apropierea Gării de Nord.

    Nimic pentru România

    Petre Barbu

    N-am scris pentru România şi nici pentru patronii gazetelor. Am scris aşa, ca să mă cred Dumnezeu.

    Boala noastră fără leac

    Radu Paraschivescu

    Există trei borne obligatorii pe traseul suspicionitei româneşti în tranziţie.

    Inaniţia la români

    Dan Străuţ

    La prima vedere, e doar statistică: România – o ţară „eminamente agrară“ – importă mâncare de peste trei miliarde de euro pe an, iar în anul agricol de vârf 2011 importurile agroalimentare au atins recordul istoric de 3,7 miliarde de euro.

    Corupţia ca stare de fapt

    Liviu Avram

    Butada care caracterizează guvernările de stânga-dreapta din România: unii sunt prea hoţi, ceilalţi sunt prea proşti.

    Adevarul on Facebook
     
    anuntexpres.ro - widget 5 articole