Minele şi haldele de uraniu din România zac neecologizate

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Exploatările miniere de metale radioactive au fost închise fără prea multe măsuri de protecţie a mediului.Cercetătorii români fac eforturi să decontamineze haldele de steril, dar mijloacele pe care le au la dispoziţie, cât şi fondurile alocate sunt insuficiente.

În România au fost multe galerii de exploatare a minereului de uraniu, însă după 1989 multe dintre ele au fost dezafectate, lăsând în urma lor halde de steril, neecologizate.

Singura mină de uraniu din ţară, în exploatare, se mai află la Crucea-Botuşana, în judeţul Suceava, iar autorităţile au deja în plan închiderea ei. În afară de mina de la Crucea, exploatări importante de uraniu au mai existat în judeţul Caraş-Severin, la Ciudanoviţa, în judeţul Neamţ, la Grinţieş, sau la Bârzava, în judeţul Arad.

În aproape toate locurile din România din care a fost extras uraniul, au rămas deşeuri radioactive ce trebuie izolate cu roci argiloase sau cu ajutorul materialelor sintetice ori compozite. Dacă nu este făcută ecologizarea haldelor de steril, există riscul poluării radioactive, iar  impactul asupra mediului şi asupra oamenilor este de temut şi se manifestă pe termen îndelungat.

Argila care izolează este insuficientă

Viorica Ciocan este directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale şi Resurse Radioactive şi spune că tehnicile şi tehnologiile actuale de refacere ecologică permit în general rezolvarea problemelor ce apar pe terenurile pe care se află haldele de steril uranifer.

Materialele folosite în astfel de operaţiuni de ecologizare pot fi naturale, sintetice sau compozite, printre cele naturale numărându-se rocile argiloase. „Utilizarea exclusivă a argilelor are dezavantajul că necesită cantităţi importante de mate­rial transportat de la distanţe mari şi, nu în ultimul rând, putem vorbi despre dificultatea în aprovizionare, ţinând cont de utilizarea argilei în industria ceramică şi în cea a materialelor de construcţie. Pe de altă parte, fiind un material natural, adesea neomogen, proprietăţile sale fizice sunt variabile”, spune Viorica Ciocan.

Specialiştii de la Institutul de Metale Radioactive sunt cei care se ocupă şi cu măsurarea radioactivităţii în locurile în care au fost închise minele din care s-a exploatat minereul radioactiv, dar şi cu ecologizarea haldelor de steril. Ca alternativă la utilizarea argilelor au fost propuse de specialişti, în scopul renaturării terenurilor degradate, materialele geosintetice ce pot stabiliza şi drena terenurile afectate.

Mină de uraniu abandonată

În afară de minele de uraniu care s-au închis şi pentru care s-au luat unele măsuri de ecologizare, în România mai există şi alte exploatări uranifere, uitate de autorităţi. În Parcul Natural Porţile de Fier se află fosta mină de uraniu de la Ilişova, ce aparţinea odinioară de Ministerul de Interne. Tot ce se întâmpla aici, pe vremea lui Ceauşescu, era secret de stat.

Fosta mină este acum înconjurată de vegetaţie uriaşă, iar în interior nu se poate pătrunde, din cauza unei mlaştini. Abandonată, fără prea multe măsuri de protecţie a mediului, după ce atât amar de vreme de aici s-a extras uraniu, mina mai poate fi identificată acum doar după ruinele cantinei sau ale vestiarelor folosite de mineri. Din interiorul fostei exploatări de uraniu se prelinge însă un firişor de apă direct în râul Ilişova, care se varsă în Dunăre. Marian ­Jiplea, directorul Parcului Natural Porţile de Fier, afirmă că ştie de existenţa acestei mine, dar până acum nu s-a pus problema ca să fie ecologizată.

„Ştiu că se scotea uraniu de aici pe vremuri şi că mina a fost închisă, dar până acum nu am auzit să se ia măsuri de ecologizare”, spune Marian Jiplea. Rămâne la discreţia autorităţilor, deocamdată, rezolvarea tuturor acestor probleme legate de radioactivitatea crescută în zonele în care au existat exploatări miniere de uraniu. Până atunci însă, oamenii din aceste locuri îşi pasc vitele pe lângă haldele de uraniu sau îşi fac în apropierea lor grădini de zarzavat. 

Apă contaminată

Din fosta mină de uraniu de la Ilişova, care se află în Parcul Natural Porţile de Fier, se prelinge un firişor de apă ce ajunge în Dunăre.

image
image

Utilizarea argilelor pentru ecologizarea haldelor de uraniu are dezavantajul că necesită cantităţi importante de material.

image


Viorica Ciocan
director general al Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Metale şi Resurse Radioactive

Primele rezultate, la Bârzava

De la Bârzava, judeţul Arad, s-a extras uraniu pentru ruşi aproape zece ani. După ce mina a fost închisă, haldele de steril depozitate chiar la marginea satului au creat mari probleme. Specialiştii de la Institutul de Metale Radioactive au realizat însă un proiect de ecologizare pe baza materialelor geosintetice capabile să asigure izolarea depozitelor de steril.

La Bârzava s-a trecut deja la faza de experimentări şi s-a realizat o haldă-pilot ecologizată, ce este încapsulată cu materiale geosintetice. Halda-pilot a fost monitorizată pentru a fi verificate emanaţiile de radon, element chimic radioactiv, iar la acoperirea haldei cu materiale geosintetice s-a ţinut seamă şi de faptul că, pe pământul ce o acoperă, trebuie plantată vegetaţie.

„Materialele geosintetice folosite la încapsularea haldei de steril radioactiv de la Bârzava au fost transportate la locurile de experimentare din Germania, din Baia Mare şi din Bucureşti şi, în urma experimentelor, s-a constatat că emanaţiile de radon s-au diminuat radical, iar infiltraţia apelor pluviale în depozitele radioactive a fost stopată, datorită materialelor sintetice”, susţine ­Viorica ­Ciocan.

Ultima mină de uraniu

Singura mină de uraniu din ţară care se mai află în exploatare se află la Crucea-Botuşana, în judeţul Suceava, iar autorităţile au deja în plan închiderea ei.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite